Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 915 din 5 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 25 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioan Bontaş şi Valerica Bontaş în Dosarul nr. 9.934/300/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
La apelul nominal rãspunde personal partea Marian Toma. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţii prezente, care lasã la aprecierea instanţei constituţionale soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 9.934/300/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Ioan Bontaş şi Valerica Bontaş într-o cauzã civilã având ca obiect o contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 21 alin. (1)-(3), art. 24, art. 44 şi art. 53, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece limiteazã posibilitatea pãrţii de a formula apãrãri pe fond pe calea contestaţiei la executare împotriva titlului executoriu care emanã de la o instanţã de judecatã, cu flagranta încãlcare de cãtre judecãtor a dispoziţiilor art. 1 şi 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor.
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins: "Împotriva executãrii silite, precum şi împotriva oricãrui act de executare se poate face contestaţie de cãtre cei interesaţi sau vãtãmaţi prin executare. De asemenea, dacã nu s-a utilizat procedura prevãzutã de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lãmuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuzã sã înceapã executarea silitã ori sã îndeplineascã un act de executare în condiţiile prevãzute de lege.
Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silitã însãşi sau la efectuarea oricãrui act de executare atrage sancţiunea anulãrii actului nelegal.
De asemenea, dupã ce a început executarea silitã, cei interesaţi sau vãtãmaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, datã fãrã îndeplinirea condiţiilor legale.
În cazul în care executarea silitã se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţã judecãtoreascã, se pot invoca în contestaţia la executare apãrãri de fond împotriva titlului executoriu, dacã legea nu prevede în acest scop o altã cale de atac."
Autorii excepţiei susţin cã aceste texte legale încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) care consacrã statul de drept, democratic şi social, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, a statuat cã procedura contestaţiei la executare este destinatã sã înlãture neregularitãţile comise cu prilejul urmãririi silite sau sã expliciteze titlul executoriu ce urmeazã a fi valorificat. În cadrul soluţionãrii contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurãri care vizeazã fondul cauzei şi care sunt de naturã sã repunã în discuţie hotãrâri care emanã de la organe cu activitate jurisdicţionalã în faţa cãrora au avut loc dezbateri contradictorii, pãrţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apãrãrile de fond necesare. O soluţie contrarã sub acest aspect ar nesocoti principiul autoritãţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.
De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecatã constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare sã se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea a constatat cã reglementarea dedusã controlului satisface exigenţa impusã de norma constituţionalã, fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 21 şi art. 53.
Analizând însã motivele invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea criticii, Curtea observã cã acestea nu reprezintã veritabile argumente de neconstituţionalitate, ci vizeazã modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedurã civilã de cãtre instanţa judecãtoreascã. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioan Bontaş şi Valerica Bontaş în Dosarul nr. 9.934/300/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
