Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 911 din 23 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si ale art. 676 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 5 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, excepţie ridicatã de Ştefan Lenghel în Dosarul nr. 28.788/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal rãspunde, personal şi asistat de avocatul Adrian Todoran, autorul excepţiei. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Apãrãtorul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prin norma cuprinsã în legea specialã s-a limitat întinderea vocaţiei succesorale pânã la al patrulea grad inclusiv, succesiunea operând pânã la infinit numai în linie directã. Aceastã limitare dã expresie aplicãrii celor douã criterii, respectiv clasa de moştenitori şi gradul de rudenie. Totodatã, limitarea, pe linie colateralã, a vocaţiei succesorale legale la gradul al patrulea inclusiv corespunde unui interes acceptat de doctrinã de a se pãstra bunurile dobândite de-a lungul timpului în cadrului aceleiaşi familii. În acest sens, opţiunea legiuitorului este rezultatul unei experienţe sociale, care nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 28.788/3/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921. Excepţia a fost ridicatã în recursul declarat de autor împotriva Deciziei nr. 211A din 18 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, prin care s-a respins apelul formulat de acesta şi s-a confirmat hotãrârea instanţei de fond în care s-a reţinut cã reclamantul nu este persoanã îndreptãţitã la restituire, în înţelesul <>art. 4 din Legea nr. 10/2001 , de vreme ce este rudã a defunctei proprietare în gradul şase, iar, potrivit art. 676 din Codul civil, astfel cum a fost modificat prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, vocaţia succesoralã legalã pe linie colateralã este limitatã la gradul al patrulea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate îi limiteazã dreptul de succesiune şi, implicit, dreptul la restituire, în temeiul <>Legii nr. 10/2001 , în condiţiile în care acesta susţine cã este succesor de gradul patru colateral ordinar (deşi instanţa a reţinut cã este de gradul VI), fiind astfel încãlcate dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece este atributul puterii legislative sã limiteze ori sã extindã drepturile succesorale ale rudelor.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã prevederile <>art. 4 din Legea nr. 10/2001 dau expresie competenţei constituţionale a legiuitorului de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. Astfel, este dreptul statului de a hotãrî neîngrãdit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislaţia existentã în momentul dobândirii dreptului sãu de proprietate, precum şi de a stabili modul în care foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor beneficia de reparaţii pentru prejudiciile suferite în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, aratã cã, potrivit <>art. 6 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, dispoziţiile art. 676 din Codul civil, modificate prin art. 4 din Legea impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, prin care s-a restrâns ordinea succesoralã pânã la gradul al patrulea inclusiv, sunt şi rãmân în vigoare. Textele criticate ce limiteazã, pe linie colateralã, vocaţia succesoralã legalã la gradul al patrulea inclusiv nu conţin reglementãri de naturã a contraveni principiului constituţional al garantãrii dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheierea de sesizare, instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921.
Din notele scrise ale autorului rezultã însã cã acesta criticã pentru neconstituţionalitate prevederile <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având urmãtorul conţinut: "De prevederile prezentei legi beneficiazã şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptãţite."
Totodatã, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, Curtea constatã cã acestea au modificat art. 676 din Codul civil în sensul restrângerii dreptului de moştenire al rudelor colaterale pânã la gradul al patrulea inclusiv. De asemenea, potrivit <>art. 6 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, "dispoziţiile art. 676 din Codul civil, modificate prin art. 4 din Legea impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, prin care s-a restrâns ordinea succesoralã pânã la gradul al IV-lea inclusiv, sunt şi rãmân în vigoare."
În aceste condiţii, Curtea urmeazã a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 676 din secţiunea a V-a "Despre succesiunile colaterale" a capitolului IV - "Despre succesiunile neregulate" din Codul civil, astfel cum au fost modificate prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921 şi potrivit cãrora, pe linie colateralã, rudele succed pânã la al patrulea grad inclusiv.
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44, referitoare la dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
<>Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 prevede cã de dispoziţiile legii speciale în materia restituirii imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 beneficiazã şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptãţite, astfel cum au fost acestea din urmã stabilite prin art. 3 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege. Astfel, Curtea constatã cã includerea de cãtre legiuitor în sfera persoanelor îndreptãţite la restituire şi a celor care au vocaţie succesoralã testamentarã sau legalã este în acord cu dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private. De altfel, este dreptul statului de a hotãrî neîngrãdit asupra modului în care foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor beneficia de reparaţii pentru prejudiciile suferite în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Cât priveşte prevederile art. 676 din Codul civil, astfel cum au fost modificate prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921 şi potrivit cãrora, pe linie colateralã, rudele succed pânã la al patrulea grad inclusiv, Curtea, de asemenea, nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate ale autorului.
Astfel, în legislaţia românã instituţia moştenirii este conceputã, în cadrul devoluţiunii legale, ca o moştenire de familie. În unele cazuri însã legãturile de rudenie pot fi foarte îndepãrtate, ceea ce ar înlãtura caracterul de succesiune de familie recunoscut instituţiei moştenirii, astfel încât, în mod corect, legiuitorul a limitat, pe linie colateralã, vocaţia succesoralã legalã la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea proximitãţii gradelor de rudenie.
În aceste condiţii, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 44 privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi ale art. 676 din Codul civil, excepţie ridicatã de Ştefan Lenghel în Dosarul nr. 28.788/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
