Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 904 din 5 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. (2) si (3) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 24 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 132 alin. (2) (3) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Danubiana" - S.A. în Dosarul nr. 6.809/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocand în acest sens jurisprudenta instanţei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 mai 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 6.809/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Danubiana" - S.A.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca prevederile <>art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece sunt de natura a crea instabilitate în cadrul activitãţii unei societãţi comerciale, prin acordarea posibilitatii oricãrei persoane interesate de a ataca în instanta hotãrârile adoptate de adunarea generalã a actionarilor. Se mai susţine ca prevederile legale criticate blocheaza activitatea societãţilor comerciale şi determina îngrãdirea libertãţii economice, în general.
În ceea ce priveşte <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , se arata ca acesta contravine dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Legea fundamentalã, deoarece, în temeiul acestora, Curtea Constituţionalã are competenta exclusiva de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã ca textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile <>art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, precum şi dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, potrivit cãrora:
- <>Art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 : "(2) Hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat contra şi au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.
(3) Când se invoca motive de nulitate absolutã, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulatã şi de orice persoana interesatã".
- <>Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 : "(6) Dacã excepţia este inadmisibila, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanta imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judeca în termen de 3 zile".
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 45 - Libertatea economicã, în art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) privind caracterul de piata al economiei României şi obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului şi în art. 146 lit. d) referitor la atributia Curţii Constituţionale de a hotãrî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
Analizând aceste sustineri, Curtea constata urmãtoarele:
I. Prevederile <>art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 au mai fãcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare, între alte dispoziţii constituţionale, şi la cele privind libertatea economicã, invocate în prezenta cauza, şi cu o motivare similarã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 250 din 9 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 13 aprilie 2006, Curtea, respingând excepţia, a statuat ca textul de lege criticat reprezintã o consacrare în plan legislativ a principiului constituţional al accesului liber la justiţie. S-a arãtat ca reglementarea instituitã de <>art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 constituie o mãsura de protecţie a actionarilor minoritari care se considera vãtãmaţi printr-o hotãrâre a adunãrii generale a actionarilor contrarã legii sau actului constitutiv, aceştia putându-se adresa instanţei de judecata pentru apãrarea drepturilor şi intereselor lor legitime.
De asemenea, în decizia menţionatã Curtea a apreciat ca nu poate fi primitã susţinerea autorului exceptiei potrivit cãreia introducerea în justiţie, în mod abuziv, a unor acţiuni în anularea hotãrârilor adunãrii generale a actionarilor are drept scop blocarea activitãţii societãţii. Aceasta deoarece, conform <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 , intentarea acţiunii în anulare nu este suspensivã de executare a hotãrârii atacate, suspendarea executãrii pronunţându-se prin ordonanta preşedinţialã, cu posibila obligare a reclamantului la plata unei cauţiuni. Ca atare, asemenea prevederi reprezintã garanţii procesuale de natura sa evite introducerea sicanatorie a acţiunilor de anulare a hotãrârilor adunãrilor generale ale societãţilor comerciale.
II. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constata ca prin <>Decizia nr. 323 din 18 aprilie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 8 mai 2006, a statuat ca aceste prevederi legale sunt norme de procedura pe care instanta de judecata este obligatã sa le aplice în vederea selectãrii doar a acelor excepţii de neconstituţionalitate ce, potrivit legii, pot face obiectul controlului exercitat de Curtea Constituţionalã, ca unica autoritate de jurisdicţie în aceasta materie. Procedura enuntata nu permite însã instanţei judecãtoreşti sa respingã sau sa admitã excepţia de neconstituţionalitate, ci doar sa se pronunţe asupra sesizãrii Curţii Constituţionale cu soluţionarea acesteia.
Cele statuate în deciziile menţionate isi menţin valabilitatea în prezenta cauza, deoarece nu au intervenit elemente noi, care sa determine schimbarea jurisprudenţei în aceasta materie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 132 alin. (2) (3) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Societatea comercialã "Danubiana" - S.A. în Dosarul nr. 6.809/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 5 decembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
