Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 901 din 16 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 5 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, excepţie ridicatã de Petru Şerban Mihãilescu în Dosarul nr. 7.699/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde reprezentantul autorului excepţiei, dl avocat Gheorghe Diaconescu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei aratã cã, ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale în prezenta cauzã, textele de lege criticate au fost declarate neconstituţionale prin <>Decizia nr. 665 din 5 iulie 2007 . Ca urmare, prezenta excepţie de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilã.
Ministerul Public, având în vedere aceleaşi considerente, precum şi dispoziţiile <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca devenitã inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 mai 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 7.699/1/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, excepţie ridicatã de Petru Şerban Mihãilescu în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã urmãrirea penalã a membrilor Guvernului pentru fapte sãvârşite pe durata mandatului şi în exerciţiul funcţiei a fost reglementatã în <>cap. III al Legii nr. 115/1999 - în forma anterioarã republicãrii din 2002 -, instituindu-se un regim juridic special demnitarilor guvernamentali, parţial distinct de cel reglementat prin Codul de procedurã penalã. Se mai aratã cã dispoziţia criticatã - în redactarea iniţialã - a fost supusã examinãrii Curţii Constituţionale, care, prin <>Decizia nr. 93/1999 , a declarat cã aceasta este constituţionalã, şi se invocã totodatã puncte de vedere exprimate în literatura de specialitate. Modificarea dispoziţiilor criticate prin <>Legea nr. 90/2005 , în sensul cã urmãrirea penalã a foştilor membri ai Guvernului se va face potrivit regulilor de drept comun, contravine, în opinia autorului excepţiei, prevederilor art. 109 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora legiuitorul poate reglementa în domeniul responsabilitãţii ministeriale numai cazurile de rãspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului, deci norme de drept substanţial. Acesta nu este însã abilitat sã modifice regimul procesual penal special într-un regim de drept comun, în raport cu un element in personam, şi anume încetarea calitãţii subiectului activ de membru al Guvernului la momentul tragerii sale la rãspundere penalã pentru aceleaşi fapte sãvârşite în exerciţiul funcţiei. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã dispoziţiile criticate contravin principiului neretroactivitãţii legii şi principiului egalitãţii în faţa legii, deoarece instituie un regim discriminatoriu pentru miniştrii al cãror mandat a încetat. Astfel, în timp ce pentru un anumit tip de fapte penale comise în exercitarea mandatului miniştrii în funcţie rãspund conform unei proceduri speciale - <>Legea nr. 115/1999 , miniştrii ale cãror mandate au încetat rãspund conform procedurii dreptului comun - Codul de procedurã penalã.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã aratã cã normele juridice a cãror constituţionalitate se contestã conţin dispoziţii privind urmãrirea penalã şi judecarea foştilor miniştri ai Guvernului pentru infracţiuni sãvârşite în exerciţiul funcţiei lor, alin. (3) al art. 24 din Legea nr. 115/1996 subliniind cã prevederile de ordin procedural ale legii nu se aplicã foştilor membri ai Guvernului în nicio situaţie, restrângându-se astfel categoriile de persoane care se bucurã de imunitate la urmãrirea penalã şi judecatã. Mai aratã cã instituirea unor proceduri diferite sau identice pentru urmãrirea sau judecarea anumitor categorii de persoane este un atribut al puterii legiuitoare, iar compatibilitatea unui act normativ cu Constituţia este examinatã de Curtea Constituţionalã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã, deoarece faptele care îi sunt imputate inculpatului au fost sãvârşite în exerciţiul funcţiei de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului României, rãspunderea penalã se conduce în acest caz dupã dispoziţiile art. 109 din Constituţie, întrucât legile de procedurã pot doar detalia prevederile constituţionale, fãrã însã a contraveni acestora. Invocã în acest sens <>Decizia nr. 93/1999 a Curţii Constituţionale şi lucrarea "Constituţia României, revizuitã - comentarii şi explicaţii -" de Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru şi Elena Simina Tãnãsescu, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, unde la pagina 198 se aratã cã "textele Constituţiei se aplicã atât miniştrilor în funcţie, cât şi celor care au fost în funcţie, dar pentru fapte sãvârşite în timpul mandatului". De asemenea, considerã cã se impune aplicarea principiului retroactivitãţii legii penale mai favorabile, prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece "regulile privind protecţia demnitarilor în domeniul aplicãrii legii penale se înscriu în categoria largã a tratamentului penal mai favorabil".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile <>art. 24 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, modificate prin <>art. I din Legea nr. 90/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 115/1999 , lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005 şi prin care s-a dispus republicarea <>Legii nr. 115/1999 .
Curtea constatã însã cã, la data sesizãrii sale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicatã în cauzã, urmare republicãrii <>Legii nr. 115/1999 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu renumerotarea textelor, art. 24 alin. (2) şi (3) devenise art. 23 alin. (2) şi (3). Prin urmare, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1996, republicatã, cu urmãtorul cuprins:
"(2) Urmãrirea penalã şi judecarea foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile sãvârşite în exerciţiul funcţiei lor, astfel cum acestea sunt prevãzute de art. 7-11, se efectueazã potrivit normelor de procedurã penalã de drept comun.
(3) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplicã foştilor membri ai Guvernului în nicio situaţie."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 11 alin. (1) referitoare la obligaţia statului român de a îndeplini obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul pãrţilor la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 109 alin. (2) şi (3) privind rãspunderea membrilor Guvernului şi celor ale art. 7 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la principiul neretroactivitãţii legii penale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Prin <>Decizia nr. 665 din 5 iulie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007, Curtea Constituţionalã a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, republicatã, şi a constatat cã acestea sunt neconstituţionale.
În consecinţã, în prezenta cauzã, în care sunt criticate aceleaşi dispoziţii legale, sunt incidente prevederile <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale". Excepţia urmeazã a fi respinsã ca devenitã inadmisibilã întrucât motivul de inadmisibilitate care determinã soluţia a intervenit ulterior sesizãrii Curţii.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, excepţie ridicatã de Petru Şerban Mihãilescu în Dosarul nr. 7.699/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
