Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 90 din 27 martie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 330 din 20 iunie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ilie Croitoru în Dosarul nr. 1.795/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorul exceptiei, avocat Svetlana Gorcea, precum şi celelalte pãrţi (Ilie Mandreanu şi Paul Mandreanu).
Reprezentantul autorului exceptiei de neconstituţionalitate solicita admiterea acesteia, arãtând ca dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. k) şi ale art. 114 din Constituţie. Se apreciazã ca instituţia ordonanţei preşedinţiale este reglementatã prin lege organicã, şi anume prin dispoziţiile art. 581 din Codul de procedura civilã, de esenta acesteia fiind ordonarea unor mãsuri vremelnice în condiţii expres prevãzute de lege, pe când evacuarea chiriaşului, dispusã în temeiul textului de lege criticat, este o mãsura cu caracter definitiv. Se mai arata ca, potrivit art. 114 din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe numai în baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament şi numai în domenii care nu fac obiectul legii organice.
Celelalte pãrţi prezente - Ilie Mandreanu şi Paul Mandreanu - solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, ca fiind neîntemeiatã. Sub acest aspect se arata ca prin mai multe decizii Curtea Constituţionalã a statuat în sensul constituţionalitãţii prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 .
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale referitoare la prevederile legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 mai 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 1.795/2000 Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ilie Croitoru.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 72 alin. (3) lit. k) şi l), deoarece "Potrivit art. 72 alin. (3) lit. k) şi l), regimul juridic general al proprietãţii şi al protecţiei sociale se stabileşte prin lege organicã, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 114 alin. (1) din Constituţie, Guvernul nu poate emite ordonanţe în domenii care fac obiectul legilor organice".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 nu contravin normelor constituţionale. În concluzie, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În susţinerea acestui punct de vedere se invoca jurisprudenta Curţii Constituţionale prin care s-a statornicit ca interdicţia reglementãrii prin ordonanta a domeniilor rezervate legilor organice nu este aplicabilã ordonanţelor de urgenta.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, dispoziţii al cãror conţinut este urmãtorul: "În cazul în care chiriaşul sau fostul chiriaş comunica proprietarului ca nu cere sa încheie un nou contract de închiriere, acesta este obligat sa îi predea proprietarului locuinta pe baza de proces-verbal, în termen de cel mult 60 de zile de la data notificãrii prevãzute la alin. (1). Nepredarea locuinţei înãuntrul acestui termen îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiţie evacuarea necondiţionatã a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin art. 72 alin. (3) lit. k) şi art. 114 din Constituţie, dispoziţii care prevãd:
- Art. 72 alin. (3) lit. k): "Prin lege organicã se reglementeazã: [...]
k) regimul juridic general al proprietãţii şi al moştenirii;"
- Art. 114: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data pana la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacã legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobãrii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenta. Acestea intra în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale cãror efecte au încetat potrivit alineatului (3)."
Analizând conţinutul dispoziţiilor legale criticate, Curtea constata ca finalitatea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 este aceea de a reglementa raporturile dintre chiriaşi şi proprietari, de a oferi soluţii situaţiilor litigioase ivite în procesul aplicãrii <>Legii nr. 112/1995 prin utilizarea unor mijloace juridice - inclusiv prin schimbul obligatoriu de locuinta - şi de a stabili cuantumul chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinta. Prin dispoziţiile ordonanţei nu se reglementeazã regimul general al proprietãţii şi moştenirii şi nici regimul general privind raporturile de munca, sindicatele şi protecţia socialã, domenii pentru care, într-adevãr, Constituţia prevede necesitatea reglementãrii prin lege organicã.
De asemenea, Curtea observa ca intervenţia Guvernului printr-o mãsura de urgenta s-a justificat avându-se în vedere faptul ca la data de 18 aprilie 1999 expira termenul prevãzut de <>Legea nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele contracte locative, iar emiterea unei ordonanţe de urgenta se impunea pentru evitarea unor posibile conflicte între proprietari şi chiriaşi.
De altfel, la aceeaşi soluţie de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate se ajunge şi pe baza argumentelor înfãţişate în opinia separatã formulatã la Decizia Curţii Constituţionale nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, opinie pe care autorii acesteia, membri ai completului de judecata, o menţin şi în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ilie Croitoru în Dosarul nr. 1.795/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 27 martie 2001.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
