Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 83 din 30 aprilie 1997.
Ioan Deleanu - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. 3 din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36 din 12 mai 1995 , invocatã de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecãtoriei Sibiu.
Preşedintele Completului de judecata declara şedinţa deschisã.
La apelul nominal este prezenta Camera Notarilor Publici Alba Iulia, prin domnul Sinc Alexandru-Basarab, secretarul general al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.
Lipsa celelalte pãrţi, legal citate.
Preşedintele completului da cuvântul în fond pãrţilor.
Reprezentantul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România solicita respingerea exceptiei invocate, apreciind-o ca neîntemeiatã, întrucât prevederile art. 105 alin. 3 din lege au un caracter tranzitoriu, având menirea sa asigure continuitatea functionarii unor servicii de interes public. Aceste prevederi sunt în deplina concordanta cu cele constituţionale, întrucât orice cetãţean are dreptul sa-şi aleagã profesia şi locul de munca, dar nu toţi au vocaţie pentru aceeaşi profesie.
Luând cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei invocate, apreciind-o ca neîntemeiatã, arãtând ca prevederile art. 105 alin. 3 din lege sunt cuprinse în capitolul VII "Dispoziţii tranzitorii şi finale", ceea ce înseamnã ca legiuitorul a înţeles sa asigure continuitatea unor instituţii, precum şi protecţia unor categorii de persoane, cãrora li se schimba statutul juridic şi natura locului de munca.
Preşedintele completului de judecata declara dezbaterile închise.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 septembrie 1995, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã de cãtre Judecãtoria Sibiu cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 105 alin. 3 din <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 .
Excepţia a fost invocatã de reclamanţii Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecãtoriei Sibiu.
În motivarea exceptiei se susţine ca prevederile art. 105 alin. 3 creeazã o discriminare între persoanele care ocupau funcţii de notar de stat la data intrãrii în vigoare a legii şi persoanele care, indeplinind condiţiile generale prevãzute de art. 16 din lege (au cetãţenie romana, domiciliul în România, capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, au licenta sau doctoratul în drept, nu au antecedente penale, se bucura de o buna reputaţie, cunosc limba romana, sunt apte din punct de vedere medical şi au vechimea minima în funcţii de specialitate juridicã), doresc sa devinã notari publici. Se considera astfel ca prin aceasta discriminare s-ar incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora cetãţenii sunt egali în fata legilor şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, precum şi ale art. 38 alin. (1) din legea fundamentalã, care prevede ca dreptul la munca nu poate fi îngrãdit, iar alegerea profesiei şi a locului de munca sunt libere.
Exprimandu-şi opinia, Judecãtoria Sibiu considera ca excepţia invocatã este intemeiata, întrucât stipularea unui termen diferit pentru numirea notarilor publici, dupã cum persoanele care urmeazã a exercita aceasta profesie au fost notari de stat sau au exercitat alta funcţie, creeazã o situaţie discriminatorie fata de persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 36/1995 şi doresc sa devinã notari publici.
Deşi în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, Judecãtoria Sibiu se referã exclusiv la <>art. 105 alin. 3 din Legea nr. 36/1995 , din examinarea prevederilor acestei legi rezulta ca şi alte texte ar fi susceptibile de analiza sub aspectul constituţionalitãţii, pentru ratiuni similare celor avute în vedere în motivarea exceptiei. Este cazul art. 15 alin. 1, al art. 28 alin. 2 lit. b), al art. 105 alin. 1 şi 2 şi al art. 109, a cãror constitutionalitate ar urma sa fie analizata în raport cu art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi art. 49 din Constituţie.
De altfel, din examinarea Dosarului nr. 6.361/1995 al Judecãtoriei Sibiu se constata ca, în cererea depusa la instanta, reclamanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate şi cu privire la aceste texte din legea atacatã, iar nu numai textul reţinut de instanta în încheierea transmisã Curţii Constituţionale. Prin aceasta excepţie reclamanţii contesta, în esenta, competenta Ministerului Justiţiei de a limita numãrul notarilor publici şi de a organiza concurs pentru ocuparea posturilor respective, atribuţii care nu ar fi compatibile cu economia de piata.
Asa fiind, Curtea Constituţionalã urmeazã sa examineze, sub aspectul constituţionalitãţii, şi celelalte texte, susceptibile de discuţie, din <>Legea nr. 36/1995 , iar nu numai prevederea indicatã expres în încheierea de sesizare.
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.
Camera Deputaţilor, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, întrucât, pe de o parte, potrivit art. 49 din Constituţie, restrangerea exerciţiului unor drepturi şi libertãţi se poate face numai prin lege, fãrã a se aduce atingere existenţei drepturilor şi libertãţilor respective, iar pe de alta parte, dacã orice cetãţean are dreptul sa-şi aleagã profesia sau locul de munca, aceasta reprezintã o vocaţie, exercitarea unei profesii fiind în funcţie de îndeplinirea anumitor condiţii.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece anumite incompatibilitãţi sau mãsuri tranzitorii se impun datoritã specificului profesiei, ele fiind determinate şi de necesitatea protecţiei unor persoane al cãror statut juridic urmeazã sa sufere anumite mãsuri, stabilite de lege, nu de opţiunea lor. În aceasta situaţie este vorba de o mãsura ce nu poate fi consideratã discriminatorie, întrucât are scopul de a asigura locuri de munca pentru notarii publici, cãrora prin lege, li se schimba statutul funcţiei. Totodatã, prin mãsura în discuţie s-a urmãrit sa se asigure continuitatea unor servicii de interes public.
Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
având în vedere încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi al Guvernului şi observând dispoziţiile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi <>art. 109 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995 , raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, este competenta sa soluţioneze excepţia.
În esenta, excepţia de neconstituţionalitate se întemeiazã pe o presupusa discriminare între situaţia foştilor notari de stat - care au putut deveni, la cerere, notari publici - şi cea a altor categorii de jurişti care, potrivit legii, pot fi numiţi ca notari publici, în condiţiile legii, numai dupã crearea camerelor notarilor publici şi a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, ca organizaţii profesionale ale notarilor publici.
Din examinarea textelor constituţionale invocate de reclamanţi şi a prevederilor <>Legii nr. 36 din 12 mai 1995 rezulta ca nu ne aflam în prezenta unor abateri de la dispoziţiile constituţionale care consacra egalitatea cetãţenilor, dreptul la munca şi dreptul la libera alegere a profesiei. Preferinta pe care legea o acorda foştilor notari de stat în numirea ca notari publici reprezintã expresia unei mãsuri de protecţie socialã corespunzãtoare prevederilor art. 38 alin. (2) din Constituţie, care consacra dreptul salariaţilor la protecţia socialã a muncii. Este o prioritate care decurge din faptul ca notarii de stat au ocupat funcţiile respective în condiţiile legii, dovedind, în momentul numirii lor şi pe parcursul activitãţii, îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare pentru exercitarea acestei funcţii, care, atât înainte, cat şi dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 36/1995 , are caracterul unui serviciu de interes public. Reforma organizatoricã realizatã de aceasta lege, prin transformarea notariatelor de stat în birouri ale notarilor publici, corespunde necesitãţilor legate de perfecţionarea unei activitãţi de interes public şi nu reprezintã nicidecum crearea unei instituţii absolut noi, fãrã legatura cu forma anterioarã de realizare a unei activitãţi legate de înfãptuirea justiţiei. Prin mãsurile adoptate de lege s-a urmãrit continuarea, în cadrul noilor structuri, a unor activitãţi având acelaşi obiect şi aceeaşi importanta socialã, precum şi un personal specializat, investit cu exercitarea unor funcţii ale autoritãţii publice, care se bucura de stabilitate şi, potrivit art. 31 din lege, de o protecţie specialã, corespunzãtoare necesitãţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor ce le revin.
Reorganizarea activitãţii notariale reprezintã o mãsura dispusã prin lege, independenta de vointa notarilor şi a celorlalţi salariaţi din fostele notariate de stat, menita sa asigure acestora stabilitate în munca, urmând a fi preferaţi, la numirea în noile structuri notariale, unor persoane care indeplineau alte funcţii juridice şi care pot, la rândul lor, sa ocupe funcţii în noile structuri, în condiţiile legii.
Autorii exceptiei de neconstituţionalitate critica, de asemenea, reglementarea, prin <>Legea nr. 36/1995 , a unor atribuţii ale Ministerului Justiţiei în domeniul organizãrii activitãţii notarilor publici.
În legatura cu aceasta parte a exceptiei de neconstituţionalitate este de observat ca notarul public are, potrivit legii, un statut corespunzãtor unei funcţii autonome prin care se realizeazã un serviciu public, astfel ca este necesar ca elementele esenţiale ale organizãrii acestui serviciu public sa fie stabilite, potrivit nevoilor cetãţenilor şi ale functionarii puterii judecãtoreşti, de cãtre organul central de specialitate al administraţiei publice - Ministerul Justiţiei, acesta urmând a verifica aptitudinile profesionale şi morale ale notarilor publici, la numirea acestora. Activitatea notarilor publici este o profesie ce corespunde unor interese ale statului şi societãţii, persoanele care au aceasta profesie urmând a îndeplini anumite condiţii specifice, inclusiv sub aspectul verificãrii aptitudinilor profesionale ale solicitanţilor.
Din punctul de vedere al îndeplinirii acestor condiţii, situaţia juridicã a persoanelor care au devenit notari publici în baza <>Legii nr. 36 din 12 mai 1995 , ca urmare a reorganizãrii notariatelor de stat, unde aceştia ocupa funcţii de notari, este cu totul alta decât a celor care lucreazã în alte domenii şi care, dorind sa devinã notari publici, au o simpla vocaţie în acest sens.
În aceste condiţii nu exista nici o discriminare între persoanele aparţinând celor doua categorii de jurişti şi nici o restrangere a dreptului la munca, precum şi la alegerea profesiei şi a locului de munca prevãzute de art. 38 alin. (1) din Constituţie. Fata de considerentele expuse, rezulta ca prevederile din <>Legea nr. 36 din 12 mai 1995 , ce fac obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, nu contravin vreunei prevederi a Constituţiei.
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi <>art. 109 din Legea nr. 36/1995 , invocatã de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecãtoriei Sibiu.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 11 septembrie 1996.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Deleanu
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
