Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 895 din 16 octombrie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 895 din 16 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 771 din 14 noiembrie 2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Daco Construct Intl" - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 3.706/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi de Societatea Comercialã "Danubiana" - S.A. din Popeşti-Leordeni în Dosarul nr. 856/94/2006 al Judecãtoriei Buftea.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.035 D/2007 la Dosarul nr. 702 D/2007, care a fost primul înregistrat, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea celor douã dosare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, fãcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 4 mai 2007 şi 9 august 2006, pronunţate în dosarele nr. 3.706/101/2007 şi nr. 856/94/2006, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, precum şi Judecãtoria Buftea au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Daco Construct Intl" - S.R.L. din Piteşti şi de Societatea Comercialã "Danubiana" - S.A. din Popeşti-Leordeni.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi cele ale art. 6 sunt neconstituţionale, deoarece permit instanţei sã soluţioneze cauza fãrã a-şi exercita obligaţia de aflare a adevãrului, doar pe baza susţinerilor creditoarei şi pe baza înscrisurilor depuse la dosar, fãrã ca pârâta sã poatã solicita şi folosi în favoarea sa toate probele pe care le prevede Codul de procedurã civilã, contravenindu-se astfel dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul la apãrare, accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil. Se aratã cã dispoziţiile legale criticate încalcã şi prevederile art. 16, 20, 21, 24, 53 şi 126 din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece prevãd norme procedurale contrare celor prevãzute de Codul de procedurã civilã. De asemenea, se încalcã dispoziţiile constituţionale şi prin aceea cã ordonanţa care va conţine somaţia de platã poate fi atacatã numai cu o acţiune în anulare, iar nu prin recurs.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Judecãtoria Buftea considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi este menitã doar a tergiversa judecarea cauzei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001), aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 295/2002 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002), cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 16, 20, 21, 24, 53 şi 126. De asemenea, apreciazã cã dispoziţiile legale criticate contravin şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã procedura somaţiei de platã, reglementatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , este o procedurã specialã, simplificatã şi acceleratã în materia executãrii creanţelor, derogatorie de la dreptul comun, prin intermediul cãreia se urmãreşte recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanţelor certe, lichide şi exigibile.
Astfel, în ceea ce priveşte critica potrivit cãreia dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi cele ale <>art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 sunt neconstituţionale, deoarece permit instanţei sã soluţioneze cauza doar pe baza susţinerilor creditoarei şi pe baza înscrisurilor depuse la dosar, se constatã cã aceasta este neîntemeiatã. Limitarea mijloacelor de probã doar la înscrisuri completate cu explicaţii şi lãmuriri date de pãrţi a fost determinatã tocmai de caracterul special al procedurii ce se aplicã, potrivit art. 1 alin. (1), doar "creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintã obligaţii de platã a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de pãrţi prin semnãturã ori în alt mod admis de lege (...)". Întrucât ordonanţa privind somaţia de platã, ce urmeazã a fi emisã de judecãtor, se va referi doar la obligaţii de platã a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însuşite de pãrţi, este justificatã cerinţa ca dovada acestora sã se facã prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre pãrţi urmeazã a fi rezolvate conform reglementãrilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivã valabilã pentru ambele pãrţi, ele având condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apãrare, fãrã a se încãlca prin aceasta egalitatea în drepturi sau accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil.
În acest sens s-a pronunţat Curtea prin <>Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, şi prin <>Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004.
De asemenea, Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 72 din 5 martie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 22 aprilie 2002, şi prin <>Decizia nr. 332 din 11 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 14 noiembrie 2003, a statuat cã în timpul examinãrii cererii pentru emiterea ordonanţei cu somaţia de platã, în termenul prevãzut pentru introducerea cererii în anulare, precum şi în tot cursul soluţionãrii cererii în anulare, debitorul are posibilitatea de a-şi exercita neîngrãdit dreptul la apãrare, fiind asigurate pentru toate pãrţile condiţii ca interesele lor legitime sã fie realizate în cadrul unui proces echitabil. Posibilitatea exercitãrii dreptului la apãrare de cãtre debitor este asiguratã şi prin reglementarea, în <>art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , a posibilitãţii de a formula cerere în anulare împotriva ordonanţei prin care judecãtorul a admis, integral sau în parte, cererea creditorului.
În ceea ce priveşte critica potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 8 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 sunt neconstituţionale, deoarece ordonanţa care va conţine somaţia de platã poate fi atacatã numai cu o acţiune în anulare, iar nu prin recurs, Curtea constatã cã şi aceastã criticã este neîntemeiatã. Astfel, prin <>Decizia nr. 270 din 24 iunie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, Curtea a statuat cã specificul domeniului supus reglementãrii a impus adoptarea unor soluţii diferite faţã de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea cererii în anulare, care reprezintã, evident, o cale de atac împotriva ordonanţei. Împrejurarea cã legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridicã diferitã de aceea a cãilor de atac de drept comun nu relevã niciun aspect de neconstituţionalitate, fiind în deplinã concordanţã cu prevederile art. 129 din Constituţie. Legiuitorul ordinar este deplin îndreptãţit ca, în considerarea anumitor particularitãţi, sã opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât cea de drept comun, o asemenea concluzie rezultând, de altfel, şi din redactarea adoptatã de legiuitorul constituţional, potrivit cãreia stabilirea regimului juridic al cãilor de atac este de competenţa exclusivã a legiuitorului ordinar, care, potrivit atribuţiilor prevãzute de art. 126 alin. (3) din Constituţie, stabileşte competenţa şi procedura de judecatã, evident, cu condiţia ca nicio normã de procedurã sã nu contravinã vreunei dispoziţii constituţionale.
De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 , atât în ansamblul sãu, cât şi asupra dispoziţiilor art. 1 alin. (1), al art. 6 şi 8, statuând cã acestea sunt constituţionale, de exemplu, prin <>Decizia nr. 173 din 6 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 18 iunie 2003, prin <>Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, prin <>Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, sau prin <>Decizia nr. 198 din 13 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 19 iunie 2003.
Atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.

Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Daco Construct Intl" - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 3.706/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi de Societatea Comercialã "Danubiana" - S.A. din Popeşti-Leordeni în Dosarul nr. 856/94/2006 al Judecãtoriei Buftea.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2007.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016