Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 894 din 5 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justitiei de a vinde locuintele de serviciu pe care le are in administrare si a Hotararii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de catre Ministerul Justitiei a prevederilor Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justitiei de a vinde locuintele de serviciu pe care le are in administrare, precum si ale art. 9 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 24 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de cãtre Ministerul Justiţiei a prevederilor <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, precum şi ale <>art. 9 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Gianina Cristinela Muntean în Dosarul nr. 222/57/2006 al Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã textele constituţionale invocate. Totodatã, se apreciazã cã <>art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 impune o modalitate specificã de sesizare a Curţii Constituţionale, având în vedere natura actului atacat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 iunie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 222/57/2006, Curtea de Apel Alba-Iulia - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de cãtre Ministerul Justiţiei a prevederilor <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, precum şi ale <>art. 9 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Gianina Cristinela Muntean într-un litigiu având ca obiect obligarea Ministerului Justiţiei la recunoaşterea dreptului autorului excepţiei de a-şi cumpãra locuinţa de serviciu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 retroactiveazã, încãlcând prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Se mai aratã cã textul abrogat prin ordonanţa de urgenţã criticatã prevedea cã magistraţii titulari ai contractelor de închiriere a locuinţelor de serviciu aflate în administrarea Ministerului Justiţiei le pot cumpãra în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii, iar <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 , anulând acest drept câştigat, creeazã o inegalitate nejustificatã între cetãţenii aflaţi în aceeaşi situaţie, anume între magistraţii care au depus astfel de cereri înainte şi dupã intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţã. Totodatã, aratã cã nu se poate imputa titularului dreptului de a depune o astfel de cerere cã nu a fost suficient de diligent, întrucât acesta nu putea sã prevadã abrogarea textului de lege.
Se mai apreciazã cã prevederile <>art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 încalcã art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât reprezintã un obstacol în calea examinãrii şi soluţionãrii efective de cãtre instanţã a acţiunii în contencios administrativ, deoarece, în mãsura în care excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsã de cãtre Curtea Constituţionalã, instanţa de contencios administrativ va fi obligatã sã respingã ca inadmisibilã acţiunea formulatã, fãrã a mai examina fondul cauzei.
Curtea de Apel Alba-Iulia - Secţia comercialã şi contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este întemeiatã. În acest sens, se aratã cã sunt încãlcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât se creeazã o stare de inegalitate între magistraţii care au depus cereri anterior intrãrii în vigoare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 şi cei care nu au depus cererile în cauzã în considerarea <>art. 5 din Legea nr. 579/2004 , care prevedea cã dreptul putea fi exercitat pânã la data de 19 decembrie 2005.
De asemenea, se apreciazã cã textul <>art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 aduce atingere dreptului efectiv şi concret de acces la instanţã, încãlcându-se prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ce priveşte dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 este întemeiatã, întrucât sunt încãlcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, aplicându-se un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie, şi anume magistraţilor beneficiari ai <>Legii nr. 579/2004 . Se mai aratã cã nu se poate reţine lipsa de diligenţã în sarcina beneficiarilor <>Legii nr. 579/2004 , atât timp cât aceasta prevedea un termen fix în interiorul cãruia se puteau depune cererile în cauzã. Totodatã, se aratã cã ordonanţa de urgenţã criticatã nu retroactiveazã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 , se considerã cã aceasta este neîntemeiatã, întrucât scopul normei criticate este exclusiv de a asigura posibilitatea sesizãrii Curţii Constituţionale. De asemenea, Avocatul Poporului aratã cã persoana vãtãmatã are posibilitatea de a formula o acţiune în justiţie, în condiţiile <>Legii nr. 554/2004 , împotriva autoritãţii administraţiei publice, în cazul în care considerã cã aceasta a emis actul administrativ cu încãlcarea respectivei ordonanţe.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de cãtre Ministerul Justiţiei a prevederilor <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 11 mai 2005, precum şi ale <>art. 9 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au urmãtorul cuprins:
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 :
Articol unic - "<>Legea nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.210 din 16 decembrie 2004, şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de cãtre Ministerul Justiţiei a prevederilor <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 14 ianuarie 2005, se abrogã."
Potrivit art. 1, art. 2 şi <>art. 5 din Legea nr. 579/2004 , Ministerul Justiţiei era autorizat sã vândã locuinţele de serviciu pe care le are în administrare titularilor contractelor de închiriere, aceştia putându-şi exprima opţiunea de a cumpãra locuinţele în cauzã într-un termen de un an de la data intrãrii în vigoare a acestei legi.
- <>Art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 : "(3) Instanţa de contencios administrativ, dupã pronunţarea Curţii Constituţionale, repune cauza pe rol şi va da termen, cu citarea pãrţilor, numai dacã ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost declaratã neconstituţionalã. În caz contrar, respinge acţiunea ca inadmisibilã pe fond."
Autorul excepţiei considerã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, iar <>art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 încalcã prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 instituie mãsuri de protecţie a fondului locativ administrat de Ministerul Justiţiei, de naturã a asigura condiţii de locuit pentru magistraţi. Termenul de un an în care titularii contractelor de închiriere puteau sã îşi exprime opţiunea cu privire la cumpãrarea locuinţelor de serviciu este un termen de procedurã, legiuitorul fiind în drept sã reducã durata acestuia, mai ales cã, potrivit expunerii de motive la aceasta, vânzarea locuinţelor de serviciu constituie o mãsurã dezavantajoasã prin grevarea bugetului ministerului cu sume importante de bani.
Curtea constatã cã nu existã nicio discriminare între magistraţii care au depus cereri cu privire la cumpãrarea locuinţelor de serviciu înainte şi dupã intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţã. Aplicarea unui tratament juridic diferenţiat rezultã chiar din existenţa unui cadru legislativ diferit în cele douã situaţii, datoratã, în principal, aspectelor enunţate mai sus. Pe de altã parte, Curtea constatã cã exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cãrora li se subsumeazã şi instituirea unui termen. Din momentul în care reglementarea care cuprindea şi termenul înãuntrul cãruia exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu putea avea loc nu mai este în vigoare, fiind abrogatã expres, valorificarea dreptului nu mai este posibilã.
Faţã de cele arãtate, Curtea nu poate reţine încãlcarea art. 16 din Constituţie.
Totodatã, Curtea constatã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 nu cuprinde dispoziţii cu caracter retroactiv, aplicându-se numai pentru viitor, din momentul intrãrii în vigoare. Astfel, Curtea nu poate reţine încãlcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie.
II. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , raportatã la art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie, Curtea observã cã autorul excepţiei a introdus acţiunea în contencios administrativ în temeiul art. 8 alin. (1) şi <>art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , având ca obiect obligarea Ministerului Justiţiei la recunoaşterea dreptului sãu de a-şi cumpãra locuinţa de serviciu, sens în care acesta sã emitã o decizie prin care sã-i aprobe cumpãrarea locuinţei. Altfel spus, acţiunea reclamantei priveşte, pe de o parte, o problemã de contencios administrativ propriu-zisã, iar, pe de altã parte, o problemã de contencios constituţional referitoare la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 .
Aşadar, în speţã, pe rolul instanţei de fond existã un litigiu propriu, diferit de chestiunea de constituţionalitate ridicatã în baza <>art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , astfel încât, dupã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, judecarea cauzei urmeazã a se relua în faţa instanţei de fond, având în vedere tocmai temeiul de drept al introducerii acţiunii.
În consecinţã, Curtea constatã cã, din acest punct de vedere, critica de neconstituţionalitate formulatã de autorul excepţiei este neîntemeiatã, textul criticat, în cazul de faţã, nereprezentând un obstacol în calea examinãrii şi soluţionãrii efective de cãtre instanţã a acţiunii sale în contencios administrativ.
Mai mult, Curtea considerã cã prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale şi cele convenţionale invocate, întrucât, aşa cum a decis Curtea Constituţionalã şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiţie nu este un drept absolut, orice restricţie fiind admisã atât timp cât nu se aduce atingere dreptului de acces la un tribunal în substanţa sa, statul dispunând în acest sens de o marjã de apreciere.
Aceste concluzii îşi gãsesc corespondent şi în dispoziţiile art. 126 alin. (6) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora "Instanţele de contencios administrativ sunt competente sã soluţioneze cererile persoanelor vãtãmate prin ordonanţe sau, dupã caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de cãtre Ministerul Justiţiei a prevederilor <>Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare, precum şi ale <>art. 9 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Gianina Cristinela Muntean în Dosarul nr. 222/57/2006 al Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 decembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
