Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 894 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 27 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Banca Italo-Romena SPA Italia Treviso - Sucursala Bucureşti în Dosarul nr. 701/107/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Se aratã cã textul legal criticat a fost abrogat, dar soluţia de principiu a fost reluatã în art. 224 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2011; acest text nu încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 şi art. 129 din moment ce acestea nu garanteazã accesul la 3 grade de jurisdicţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 701/107/2009, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Banca Italo-Romena SPA Italia Treviso - Sucursala Bucureşti într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unui litigiu de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile legale criticate instituie numai calea de atac a recursului împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în materia litigiilor de muncã, suprimându-se astfel calea de atac a apelului. În acest fel este afectat dreptul la un proces echitabil, dreptul pãrţilor de a se apãra, precum şi dreptul pãrţilor de a folosi cãile de atac în condiţiile prevãzute de art. 129 din Constituţie.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã niciun instrument juridic internaţional şi nici Constituţia nu prevãd necesitatea existenţei a 3 grade de jurisdicţie. Totodatã, nici dreptul la apãrare al persoanei nu este încãlcat, întrucât în recurs se pot produce probe noi, respectiv înscrisuri. În fine, este menţionatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, care aveau urmãtorul cuprins:
"Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii pronunţate de instanţa de fond."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare şi ale art. 129 privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Legea nr. 168/1999 a fost abrogatã prin Legea dialogului social nr. 62/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, care în art. 215 a preluat soluţia legislativã criticatã; acest text prevede: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii." Curtea observã însã cã textul legal criticat continuã sã producã efecte juridice şi dupã ieşirea sa din vigoare, chiar dacã art. 215 din Legea nr. 62/2011 este o dispoziţie de drept procedural de imediatã aplicare. În acest sens se observã cã, potrivit art. 725 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, "Hotãrârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rãmân supuse cãilor de atac şi termenelor prevãzute de legea sub care au fost pronunţate", ceea ce demonstreazã cã textul legal criticat îşi gãseşte în continuare aplicabilitatea în cauza de faţã.
În consecinţã, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011*), nepublicatã încã la data pronunţãrii prezentei decizii, şi faptul cã art. 80 din Legea nr. 168/1999 continuã sã producã efecte juridice, Curtea urmeazã a se pronunţa asupra constituţionalitãţii acestui text.
-----------
*) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.
II. Pe fondul cauzei, Curtea reţine cã, prin Decizia nr. 1.478 din 11 noiembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2011, a constatat constituţionalitatea art. 80 din Legea nr. 168/1999 în raport cu critici identice. În esenţã, Curtea a arãtat cã accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfãptuieşte şi nu înseamnã cã el trebuie asigurat la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac prevãzute de lege - apel, recurs etc. -, deoarece competenţa şi cãile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite. De asemenea, exceptând dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penalã, nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevãd câte grade de jurisdicţie trebuie asigurate pentru soluţionarea diferitelor litigii, cãile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotãrârilor judecãtoreşti ori condiţiile procedurale de exercitare a acestora.
Justificând aplicarea acestor principii la situaţia concretã a cãilor de atac specifice conflictelor de muncã, Curtea a arãtat cã, având în vedere specificul şi implicaţiile sociale ale conflictelor de muncã, acestea se judecã dupã o procedurã caracterizatã prin celeritate. De aceea, legiuitorul, ţinând cont de dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, a prevãzut pentru soluţionarea acestora douã grade de jurisdicţie, respectiv o singurã cale de atac.
Aceleaşi considerente ce ţin de necesitatea asigurãrii celeritãţii soluţionãrii cauzei au fost reţinut de Curte şi pentru a justifica constituţionalitatea textelor de lege criticate în raport cu principiul constituţional al egalitãţii în drepturi.
Toate cele arãtate mai sus duc la concluzia cã nici art. 24 din Constituţie nu a fost încãlcat, dispoziţiile art. 304^1 şi 305 din Codul de procedurã civilã fiind pe deplin aplicabile.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Banca Italo-Romena SPA Italia Treviso - Sucursala Bucureşti în Dosarul nr. 701/107/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: