Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 89 din 10 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) si ale art. 51 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 24 martie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dan a Titian - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi ale <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Victor Ruse în Dosarul nr. 678/C+C/2004 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã persoanele la care se referã textele de lege criticate se gãsesc în situaţii obiectiv diferite, astfel încât impunerea unui tratament juridic diferit este justificatã. Acest punct de vedere se sprijinã şi pe jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale în care s-a statuat cã principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, astfel cã, dacã la situaţii identice tratamentul juridic trebuie sã fie identic, la situaţii obiectiv diferite tratamentul juridic instituit de legiuitor nu poate fi decât diferit.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 678/C+C/2004, Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi ale <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale. Excepţia a fost ridicatã de Victor Ruse într-o cauzã civilã având ca obiect un litigiu de asigurãri sociale.
În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate au un caracter discriminatoriu, contravenind astfel prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, cât şi celor ale <>art. 2 lit. b) din Legea nr. 19/2000 . Motivând aceastã susţinere, aratã cã prevederile <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 fac imposibil cumulul facilitãţilor prevãzute de art. 42 alin. (1) şi art. 50 alin. (1) din aceeaşi lege.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã. Astfel, în opinia sa, textele de lege criticate sunt în concordanţã cu principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, întrucât reglementeazã situaţii diferite. În consecinţã, instituirea unui tratament juridic diferit este justificatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, referindu-se la susţinerile autorului excepţiei potrivit cãrora prevederile legale criticate contravin <>art. 2 lit. b) din Legea nr. 19/2000 , aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, deoarece constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unor dispoziţii ale acestora se apreciazã în raport cu reglementãrile Constituţiei, iar nu în raport cu alte dispoziţii legale. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate adusã prevederilor art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi ale <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 în raport cu principiul constituţional consacrat în art. 16 alin. (1), apreciazã cã este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã, din analiza textelor de lege criticate, "nu rezultã discriminãri ale uneia sau alteia dintre categoriile de asiguraţi, ci doar faptul cã legiuitorul a ales sã reglementeze diferit situaţii diferite". De altfel, aminteşte cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, egalitatea nu înseamnã uniformitate, astfel cã pot fi instituite tratamente juridice diferite pentru anumite categorii de persoane sau grupuri dacã existã o justificare obiectivã şi rezonabilã. În sfârşit, menţioneazã şi faptul cã textele de lege supuse controlului de constituţionalitate se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare.
Avocatul Poporului considerã cã textele legale criticate sunt constituţionale, nefiind în contradicţie cu principiul egalitãţii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Argumentând acest punct de vedere, aratã cã prevederile art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi ale <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 se aplicã tuturor categoriilor de pensionari care îndeplinesc aceleaşi condiţii de pensionare, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare. În acelaşi timp, aceste texte de lege "reglementeazã situaţii diferite de acordare a pensiei, în funcţie de vârsta asiguratului şi stagiul de cotizare realizat de acesta, ceea ce impune şi justificã, în mod obiectiv şi rezonabil, aplicarea unor tratamente juridice diferite".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi ale <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Aceste texte de lege au urmãtoarea redactare:
- Art. 42 alin. (1): "Asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfãşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncã au dreptul la pensie pentru limitã de vârstã, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.";
- Art. 50 alin. (1): "Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depãşit stagiul complet de cotizare cu pânã la 10 ani pot solicita pensie anticipatã parţialã cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.";
- Art. 51: "(1) Asiguraţii care au desfãşurat activitãţi în condiţii deosebite sau în condiţii speciale de muncã, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vârstei de pensionare pe aceastã bazã, pot beneficia de prevederile art. 50. În aceste cazuri reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) diminuarea prevãzutã la art. 50 alin. (2) nu se aplicã pentru numãrul de luni cu care se reduce vârsta standard de pensionare datoritã activitãţii desfãşurate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncã.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplicã şi persoanelor care beneficiazã de reducerea vârstelor standard de pensionare conform art. 48, precum şi de cele prevãzute de legi speciale."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora: "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurãri sociale ori de protecţie socialã, se acordã potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, sã stabileascã criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor.
Potrivit regulilor generale, pot beneficia de pensie persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul de cotizare prevãzut de lege.
Pensia pentru persoanele care au lucrat în condiţii deosebite de muncã, pensia anticipatã şi pensia anticipatã parţialã sunt reglementate ca excepţii de la regulile generale, avându-se în vedere situaţiile speciale în care se aflã anumite categorii de persoane. Legiuitorul a instituit, în consecinţã, norme speciale referitoare la perioadele care se iau în calcul, stabilind, dupã caz, luarea ori neluarea în calcul a perioadelor asimilate cu stagiul de cotizare.
Astfel, aceastã reglementare nu face decât sã dea expresie principiului constituţional al egalitãţii, care, aşa cum Curtea Constituţionalã a subliniat în mai multe rânduri în jurisprudenţa sa, nu are semnificaţia uniformitãţii. Prin urmare, dacã în cazul unor situaţii identice se impune un tratament juridic identic, în situaţii obiectiv diferite, aşa cum este cazul în speţã, este justificatã instituirea unui tratament juridic diferit.
În aceeaşi ordine de idei, Curtea observã cã regulile speciale instituite de textele de lege criticate se aplicã deopotrivã tuturor persoanelor care se aflã în situaţiile speciale prevãzute în ipoteza normelor legale.
De altfel, aceleaşi concluzii au fost reţinute de instanţa de contencios constituţional şi în Decizia nr. 355 din 10 decembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003, şi în <>Decizia nr. 418 din 14 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.061 din 16 noiembrie 2004, când Curtea a analizat constituţionalitatea prevederilor art. 41 şi ale <>art. 50 din Legea nr. 19/2000 în raport cu principiul constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice.
În ceea ce priveşte criticile pe care autorul excepţiei le aduce prevederilor art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi ale <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 în raport cu dispoziţiile art. 2 lit. b) din aceeaşi lege, Curtea constatã cã exercitarea controlului de neconstituţionalitate vizeazã conformitatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile constituţionale, iar nu eventuala necorelare existentã între dispoziţiile unor legi. De altfel, <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede cã: "Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevãzute la alin. (1), care încalcã dispoziţiile sau principiile Constituţiei."
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi ale <>art. 51 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Victor Ruse în Dosarul nr. 678/C+C/2004 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 februarie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
