Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 889 din 16 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor si art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 771 din 14 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor şi a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, precum şi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire şi combatere a finanţãrii actelor de terorism, excepţie invocatã de Alexandru Fãrcaş în Dosarul nr. 1.822/117/2006 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã partea Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textele de lege criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.822/117/2006, Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor şi a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, precum şi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire şi combatere a finanţãrii actelor de terorism, excepţie invocatã de Alexandru Fãrcaş în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prevederile din <>Legea nr. 21/1999 criticate sunt neconstituţionale, deoarece creeazã o discriminare negativã în ceea ce-l priveşte pe inculpat, întrucât "acesta a transferat valorile obţinute dintr-o pretinsã infracţiune de înşelãciune, în timp ce fãptuitorii care transferã valorile obţinute din alte infracţiuni în scopurile prevãzute de <>art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 nu sunt pedepsiţi de textul acestei legi". Se aratã, totodatã, cã <>Legea nr. 21/1999 a fost abrogatã prin <>Legea nr. 656/2002 , care sancţioneazã în mod nediscriminatoriu faptele de spãlare a banilor, "iar acest fapt nu poate duce la sancţionarea faptelor ce s-au sãvârşit anterior apariţiei <>Legii nr. 656/2002 ". În plus, se susţine cã textele de lege ce fac obiectul excepţiei nu îndeplinesc condiţiile privind caracterul accesibil şi previzibil al <>legii câtã vreme Legea nr. 656/2002 nu mai foloseşte termenul de înşelãciune, "ci se menţioneazã generic - infracţiune".
Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, precum şi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire şi combatere a finanţãrii actelor de terorism este neîntemeiatã, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sancţionarea spãlãrii banilor, apreciazã cã este inadmisibilã, întrucât, la data invocãrii acesteia, textul criticat era abrogat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sancţionarea spãlãrii banilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, şi <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, precum şi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire şi combatere a finanţãrii actelor de terorism, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
<>Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 (act normativ care, la data ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate, era abrogat prin <>Legea nr. 656/2002 ) avea urmãtorul cuprins:
"(1) Constituie infracţiunea de spãlare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:
[...] c) dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând cã acestea provin din sãvârşirea uneia dintre infracţiunile prevãzute la lit. a)."
<>Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 are urmãtorul cuprins:
"Constituie infracţiunea de spãlare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:
[...] c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând cã acestea provin din sãvârşirea de infracţiuni."
În susţinerea excepţiei se invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 23 alin. (12) potrivit cãruia "Nicio pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii", ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, precum şi dispoziţiile art. 7 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale "Nicio pedeapsã fãrã lege", coroborate cu art. 11 şi 20 din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 , se constatã cã, la data ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate, era abrogat prin <>art. 31 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, precum şi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire şi combatere a finanţãrii actelor de terorism, potrivit cãruia "<>Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, cu modificãrile ulterioare, se abrogã."
Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã, în temeiul <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãruia "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia".
II. <>Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 este criticat întrucât, în opinia autorului excepţiei, nu întruneşte cerinţele de accesibilitate şi previzibilitate a legii, impuse de art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit cãruia "Nicio pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii", precum şi de art. 7 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale "Nicio pedeapsã fãrã lege", coroborat cu art. 11 şi 20 din Constituţie. Se constatã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii aceloraşi dispoziţii legale, în raport de aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã şi faţã de critici similare. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, Curtea a reţinut cã susţinerile potrivit cãrora <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 ar contraveni art. 23 alin. (12) din Constituţie şi art. 7 din Convenţie, coroborat cu art. 11 şi 20 din Constituţie, nu pot fi primite, deoarece termenul de "infracţiune" este folosit de legiuitor generic pentru a acoperi multitudinea de "infracţiuni bazã" din care pot proveni bunurile. Aceste considerente care au fundamentat soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe.
Referitor la critica privind încãlcarea prin acelaşi text de lege a art. 44 din Constituţie, se constatã cã nu a fost motivatã de autorul excepţiei. Întrucât Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în motivarea ei, nici aceastã susţinere nu poate fi reţinutã.
Cât priveşte susţinerile formulate în prezenta cauzã în sensul cã, urmare abrogãrii <>Legii nr. 21/1999 prin <>Legea nr. 656/2002 , faptele sãvârşite sub imperiul legii vechi nu ar mai trebui sancţionate, acestea vizeazã aspecte de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecatã, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca fiind inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, excepţie invocatã de Alexandru Fãrcaş în Dosarul nr. 1.822/117/2006 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori.
2. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, precum şi pentru instituirea unor mãsuri de prevenire şi combatere a finanţãrii actelor de terorism, invocatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
