Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 885 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 17 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 506 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Grigore Moica în Dosarul nr. 3.395/208/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 septembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.395/208/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 506 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Grigore Moica într-o cauzã civilã având ca obiect obligarea Statului român la plata unor despãgubiri pentru prejudiciul suferit în urma unei erori judiciare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã "nu este corect, moral şi legal sã se limiteze dreptul la despãgubiri şi sã se stabileascã un termen atât de scurt pentru promovarea acţiunii". Precizeazã cã Legea fundamentalã nu prevede un termen pentru repararea de cãtre Statul român a prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare şi nici cã un asemenea termen ar putea fi stabilit prin lege organicã. De aceea, susţine cã dreptul de a solicita despãgubiri este imprescriptibil, de unde rezultã şi posibilitatea repunerii în termen. Menţioneazã cã textul de lege criticat este neconstituţional şi prin raportare la dispoziţiile legilor proprietãţii, care stabilesc cã proprietatea asupra bunurilor confiscate abuziv de Statul român poate fi recuperatã.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 506 alin. 2 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, reiterând, în acest sens, cele reţinute de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa referitoare la textul de lege criticat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 506 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul conţinut: "Acţiunea poate fi introdusã în termen de 18 luni de la data rãmânerii definitive, dupã caz, a hotãrârilor instanţei de judecatã sau a ordonanţelor procurorului, prevãzute în art. 504."
Autorul invocã încãlcarea prevederilor art. 52 alin. (3) din Constituţie privind rãspunderea patrimonialã a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, în <>Decizia nr. 417 din 14 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.044 din 11 noiembrie 2004, Curtea a reţinut cã nici dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei şi nici alte norme cuprinse în Constituţia României, în pacte ori tratate internaţionale la care România este parte nu prevãd imprescriptibilitatea dreptului persoanelor prejudiciate, prin mãsuri ilegale de deţinere, de a porni acţiune în repararea pagubei. De asemenea, nu este nicãieri stabilit un termen limitã în care acest drept poate fi exercitat. Prin expresia "în condiţiile legii", art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituţie permite legiuitorului sã detalieze condiţiile procedurale în care dreptul la reparaţii poate fi exercitat. Totodatã, prin <>Decizia nr. 28 din 25 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 22 februarie 2005, Curtea a statuat cã stabilirea de cãtre legiuitor a unui termen special de prescripţie, în ceea ce priveşte acţiunea pentru repararea de cãtre stat a pagubei suferite în cazul condamnãrii pe nedrept sau al privãrii ori restrângerii de libertate în mod nelegal, constituie expresia rolului constituţional al acestuia, consfinţit şi de prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã. Cu acelaşi prilej, Curtea a apreciat cã termenul special de prescripţie de 18 luni, reglementat de textul de lege criticat, este un termen rezonabil de prescripţie a dreptului la acţiune, care asigurã condiţiile optime celui prejudiciat pentru a exercita acţiune în justiţie în scopul obţinerii reparaţiilor legale, în concordanţã cu prevederile constituţionale şi convenţionale care consacrã dreptul la un proces echitabil.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 506 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Grigore Moica în Dosarul nr. 3.395/208/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
