Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 881 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 5 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, excepţie ridicatã de Partidul Democrat Liberal Galaţi în Dosarul nr. 3.730/233/2009 al Judecãtoriei Galaţi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.730/233/2009, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, excepţie ridicatã de Partidul Democrat Liberal Galaţi într-o cauzã având ca obiect evacuare - ordonanţã preşedinţialã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciazã cã prin modul în care este reglementat textul de lege criticat "se creeazã o inechitate a cetãţenilor persoane fizice sau juridice, organizaţii nonguvernamentale şi partide politice şi dã naştere la abuzuri". Totodatã, susţine cã, în concret, chiriaşul este lipsit de orice mijloc de apãrare în faţa abuzurilor proprietarului, care, în cazul în care pãrţile nu se înţeleg la negocierea clauzelor contractului, deşi acesta este prelungit de drept pentru o perioadã de un an, poate sã solicite rezilierea contractului sau chiar evacuarea chiriaşului.
Judecãtoria Galaţi considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Astfel, apreciazã cã textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât creeazã o inegalitate de tratament juridic între chiriaşii indicaţi în anexa nr. 2 lit. b) pct. 2 din <>Legea nr. 10/2001 , şi anume misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentanţele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România şi imobilele ocupate de personalul acestora, care beneficiazã de prelungirea de drept a contractelor de locaţiune asupra spaţiilor restituite în naturã proprietarilor, pentru o perioadã de 3 ani, şi chiriaşii indicaţi în anexa nr. 2 lit. b) pct. 1 din acelaşi act normativ, şi anume sedii ale partidelor politice legal înregistrate, care beneficiazã de prelungirea de drept a unor astfel de contracte, însã numai pentru o perioadã de un an, fãrã a exista o justificare legalã a reglementãrii diferite privind termenul prelungirii de drept a locaţiunii.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale <>art. 1 alin. (2), ale 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, prevederi care au urmãtorul conţinut:
"(2) Contractele de locaţiune pentru imobilele restituite în naturã având destinaţiile arãtate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 2, care face parte integrantã din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioadã de 3 ani cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de locaţiune pentru imobilele restituite în naturã având destinaţiile arãtate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 1 se prelungesc de drept pentru o perioadã de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului."
Lista imobilelor ce intrã sub incidenţa <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , republicatã, conform anexei nr. 2 lit. b) din acest act normativ:
1. Imobile ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate.
2. Imobile ocupate de sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România şi imobile ocupate de personalul acestora.
Autorul excepţiei considerã cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care consacrã accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu prin <>Decizia nr. 90 din 20 ianuarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 3 martie 2009, instanţa de contencios constituţional a reţinut cã prin textul de lege criticat legiuitorul a reglementat o serie de mãsuri de protecţie a chiriaşilor, cu caracter temporar, în cazul imobilelor naţionalizate şi redobândite de foştii proprietari. În speţa de faţã este vorba de prelungirea de drept a contractelor de închiriere, stabilirea acestor termene fiind însã atributul legiuitorului.
Potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, exercitarea dreptului de proprietate trebuie sã se facã în limitele legii, iar potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legiuitorul ordinar este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitãri rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.
Faţã de critica autorului excepţiei, raportat la pretinsa inegalitate de tratament instituitã prin reglementarea supusã controlului de constituţionalitate, prin <>Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a statuat cã "art. 16 alin. (1) din Constituţie proclamã şi garanteazã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, deci a persoanelor fizice, care aparţin statului român, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective faţã de care s-a promovat un tratament juridic diferenţiat, numai dacã astfel regimul juridic diferit s-ar rãsfrânge asupra cetãţenilor, implicând inegalitatea lor în faţa legii şi a autoritãţilor publice. În acest sens, în practica instanţei de justiţie constituţionalã s-a decis, în mod constant, cã principiul egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite". Or, în speţa de faţã, nu se poate reţine existenţa unei astfel de situaţii.
În ceea ce priveşte contrarietatea prevederilor legale criticate cu normele constituţionale ale art. 21 şi 24, Curtea apreciazã cã acestea nu exclud posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a se prevala, neîngrãdit, de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil şi nici nu îngrãdesc exercitarea dreptului la apãrare.
Aşa fiind, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã, excepţie ridicatã de Partidul Democrat Liberal Galaţi în Dosarul nr. 3.730/233/2009 al Judecãtoriei Galaţi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
