Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 881 din 10 iulie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 11, art. 18 alin. (2) si (3) si   art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 881 din 10 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 11, art. 18 alin. (2) si (3) si art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 3 septembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 11, art. 18 alin. (2) şi (3) şi <>art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Comerţ ALF II" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna în Dosarul nr. 59/119/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de avocatul autorului excepţiei prin care solicitã acordarea unui nou termen, având în vedere cã nu se poate prezenta la termenul de faţã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la aceastã cerere.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordãrii unui nou termen.
Deliberând, Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen şi acordã cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a dispoziţiilor art. 2, 11 şi <>art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 , considerând cã aceste texte de lege nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. În ceea ce priveşte art.21 din Legea nr. 147/1997, aratã cã, datoritã modificãrii acestuia, intervenitã ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstitu ţionalitate, ipoteza legalã criticatã de autorul excepţiei a fost îndepãrtatã, astfel cã excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 59/119/2007, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 11, art. 18 alin. (2) şi (3) şi <>art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Comerţ ALF II" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, într-o cauzã comercialã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt contrare art. 20 şi 21 din Constituţie. În acest sens, aratã cã prin Cauza Societatea Comercialã "Marolux" - S.R.L. şi Jacobs contra României (2008) şi Cauza Iorga contra României (2007), Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã legislaţia românã privind taxa judiciarã de timbru, determinatã sub foma unui procent raportat la valoarea pretenţiilor formulate, este contrarã art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale în mãsura în care nu ţine seama de particularitãţile concrete ale cauzei, aşa cum este situaţia particularã a reclamantului şi a veniturilor sale. În plus, chiar impunerea procentului prevãzut de lege ca taxã judiciarã de timbru apare ca fiind disproporţionatã faţã de scopul probabil urmãrit de legiuitor. În ceea ce priveşte procedura de contestare a cuantumului taxei de timbru, considerã cã aceasta este contrarã art.6 din convenţia amintitã, deoarece procedura de soluţionare a contestaţiei este lipsitã de contradictorialitate. În sfârşit, susţine cã procedura de acordare a scutirilor, reducerilor, eşalonãrilor sau amânãrilor pentru plata taxelor judiciare de timbru este extrem de limitativã şi nu acoperã situaţiile concrete în care reclamantul se vede pus în situaţia de a nu putea reclama obţinerea unor drepturi bãneşti cu privire la care se considerã îndreptãţit datoritã impunerii taxei de timbru.
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã, în acord cu cele statuate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în cauzele Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii (1985), Weissman contra României(2006), Tolstoy-Miloslasvky contra Regatului Unit al Marii Britanii (1995) şi Kreuz contra Poloniei (2001), cã o caracteristicã a liberului acces la justiţie este aceea cã nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere prin însãşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitãri, atât timp cât nu este atinsã însãşi substanţa sa. Limitarea accesului liber la justiţie este compatibilã cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului, dacã prin aceasta se urmãreşte un scop legitim şi dacã existã un grad rezonabil de proporţionalitatite între mijloacele utilizate şi scopul vizat. În sfârşit, apreciazã cã nu este excesiv cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit în speţã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2, 11, art. 18 alin. (2) şi (3) şi <>art. 21 din Legea nr. 146/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 2: "(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecãtoreşti, se taxeazã astfel: [...]
(2) Taxa aferentã contestaţiei la executare silitã, prevãzutã la art. 2 alin. (2) din lege, nu poate depãşi suma de 1.500.000 lei, indiferent de valoarea contestatã.
(3) Valoarea la care se calculeazã taxa de timbru este cea declaratã în acţiune sau în cerere. Dacã aceastã valoare este contestatã sau apreciatã de instanţã ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.";
- Art. 11: "(1) Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotârãrilor judecãtoreşti se taxeazã cu 50 % din:
- taxa datoratã pentru cererea sau acţiunea neevaluabilã în bani, soluţionatã de prima instanţã;
- taxa datoratã la suma contestatã, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani.
(2) Se timbreazã cu 30.000 lei cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva urmãtoarelor hotãrâri judecãtoreşti:
- încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj;
- încheierea de suspendare a judecãrii cauzei;
- hotãrârile de declinare a competenţei şi de dezînvestire;
- hotãrârile de anulare a cererii, ca netimbratã sau nesemnatã;
- hotãrârile prin care s-a respins cererea, ca prematurã, inadmisibilã, prescrisã sau pentru autoritate de lucru judecat.";
- Art. 18 alin. (2) şi (3): "(2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţã, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicãrii sumei datorate.
(3) Cererea se soluţioneazã în camera de consiliu de un alt complet, fãrã citarea pãrţilor, prin încheiere irevocabilã.";
- Art. 21: "(1) Instanţa judecãtoreascã poate acorda scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru în condiţiile art. 74-81 din Codul de procedurã civilã.
(2) Pentru taxele datorate Ministerului Justiţiei, cererea de acordare a scutirilor, reducerilor, eşalonãrilor sau amânãrilor pentru plata taxelor judiciare de timbru se soluţioneazã de Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti."
Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege sunt contrare textelor din Constituţie cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, precum şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 202 din 29 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 9 iunie 2004, şi <>Decizia nr. 451 din 15 aprilie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Curtea a statuat cã accesul liber la justiţie nu înseamnã cã acesta trebuie sã fie în toate cazurile gratuit. Cu acele prilejuri Curtea a reţinut cã art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfãşuratã de autoritãţile judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. S-a reţinut, de asemenea, cã echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecatã prin hotãrârea pe care o pronunţã în cauzã, plata acestora revenind pãrţii care cade în pretenţii. Fãcând trimitere şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţionalã a amintit Cauza Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii (1985), în care s-a statuat cã o caracteristicã a principiului liberului acces la justiţie este aceea cã nu este un drept absolut. Astfel, acest drept care cere, prin însãşi natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor limitãri atât timp cât nu este atinsã însãşi substanţa sa.
În ceea ce priveşte <>art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 , Curtea, prin <>Decizia nr. 102 din 9 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, a statuat cã aceste texte de lege "constituie o normã proceduralã care reglementeazã soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, aşadar un incident procedural [...]. În condiţiile în care în discuţie este o chestiune prealabilã, soluţionarea acesteia este guvernatã de principiul celeritãţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralitãţii şi contradictorialitãţii, a obligativitãţii citãrii pãrţilor, ca şi a posibilitãţii exercitãrii unei cãi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În sfârşit, în ceea ce priveşte <>art. 21 din Legea nr. 146/1997 , Curtea observã cã, ulterior sesizãrii sale cu excepţia de neconstituţionalitate, <>art. 53 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a abrogat prevederile <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 , precum şi prevederile art. 74-81 din Codul de procedurã civilã. Acest nou act normativ a dat, în acelaşi timp, o nouã reglementare ajutorului public judiciar, care sã vinã în întâmpinarea standardelor europene impuse pentru a asigura un acces efectiv la justiţie, detaliind şi lãrgind sfera situaţiilor când justiţiabilii se pot bucura de un astfel de ajutor. În acest sens, trebuie reţinute prevederile <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 , potrivit cãrora "(1) Beneficiazã de ajutor public judiciar în formele prevãzute la art. 6 persoanele al cãror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele douã luni anterioare formulãrii cererii, se situeazã sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseazã în întregime de cãtre stat.
(2) Dacã venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele douã luni anterioare formulãrii cererii, se situeazã sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseazã de cãtre stat în proporţie de 50%.
(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de naturã sã îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuitã şi cel din România."
Având în vedere aceste modificãri legislative, Curtea apreciazã cã, prin aceastã nouã reglementare, critica de neconstituţionalitate a <>art. 21 din Legea nr. 146/1997 , în sensul formulat de autorul acesteia, a rãmas fãrã obiect.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Comerţ ALF II" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, în Dosarul nr. 59/119/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 11 şi <>art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 , excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
_________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016