Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 88 din 20 ianuarie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 si   art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al Romaniei si ale   art. 17-19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului national Steaua Romaniei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 88 din 20 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 si art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al Romaniei si ale art. 17-19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului national Steaua Romaniei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 3 martie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi <>art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale <>art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, excepţie ridicatã de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr. 4.468/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 mai 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.468/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi <>art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi al <>art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Tudor Corneliu Vadim, într-o cauzã având ca obiect o acţiune în contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile criticate încalcã dispoziţiile art. 94 lit. a) din Constituţie, întrucât atribuţiile Preşedintelui României sunt strict şi limitativ prevãzute de Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (5) care consacrã obligativitatea respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. În ceea ce priveşte competenţa Preşedintelui României, autorul excepţiei aratã cã dispoziţiile cap. II titlul III din Constituţie, care reglementeazã atribuţiile sale, nu prevãd atribuţia de a retrage decoraţii şi titluri de onoare şi "nu existã nicio normã de trimitere care sã permitã legiuitorului sã adauge şi alte atribuţii pentru Preşedinte decât cele prevãzute de Legea fundamentalã". Atribuţia conferitã de dispoziţiile legale criticate "adaugã la Constituţie", încãlcându-se astfel principiul supremaţiei Constituţiei consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentalã, care interzice modificarea dispoziţiilor constituţionale printr-un act juridic cu forţã inferioarã, cum este cazul legii sau al ordonanţei de urgenţã. Atunci când legiuitorul constituant a dorit sã prevadã atribuţia Preşedintelui României de a conferi, dar şi de a retrage "un anumit statut", a reglementat expres o astfel de atribuţie. Astfel, dispoziţiile art. 85 şi 103 din Constituţie prevãd cã Preşedintele României numeşte membrii Guvernului şi îi revocã din funcţie "dupã o procedurã stabilitã de textele respective". Preşedintele României, în calitatea sa de reprezentant al statului român, are atribuţia de a conferi decoraţii şi titluri de onoare, însã "este inacceptabil, din punct de vedere legal, dar şi moral, ca tot Preşedintele, dupã ce a apreciat cã o anumitã persoanã meritã acordarea unei decoraţii", sã o retragã, cu atât mai mult cu cât un Preşedinte retrage decoraţia acordatã de un alt Preşedinte. Autorul excepţiei susţine cã la acordarea unor distincţii sunt avute în vedere meritele şi activitãţile pe care le-a desfãşurat o persoanã, din care s-a nãscut dreptul de a fi decoratã. Nu este just ca meritele pentru care a fost acordatã decoraţia sã fie şterse pentru fapte sãvârşite ulterior momentului acordãrii decoraţiei. Mai susţine cã, întrucât Preşedintele României este o autoritate executivã, "dispune de o putere discreţionarã atunci când îşi exercitã atribuţiile, putere discreţionarã care nu poate fi cenzuratã decât de instanţa de judecatã".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, dispoziţiile invocate nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituţie.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã formularea unui punct de vedere, în acest caz, prezintã dificultãţi deosebite, şi ca atare "revine Curţii Constituţionale rolul de a realiza un examen solid asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor legale menţionate, deoarece decizia pe care o va pronunţa în cauzã va crea un precedent".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
Administraţia Prezidenţialã, în calitate de reprezentantã a Preşedintelui României, domnul Traian Bãsescu, parte în cauza de faţã, prin Notele scrise înregistrate la Curtea Constituţionalã, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi <>art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 17, art. 18 şi <>art. 19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, dispoziţiile invocate nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituţia României, republicatã. În acest sens menţioneazã cã "prevederile constituţionale privitoare la conferirea decoraţiilor şi titlurilor de onoare sunt guvernate de principiul respectãrii demnitãţii umane şi a valorilor democratice dintr-o societate. Deoarece onoarea poate fi pierdutã prin fapte ulterioare dezonorante, tot astfel şi decoraţiile şi titlurile de onoare pot fi pierdute. Demnitatea omului reprezintã o valoare fundamentalã, ce este garantatã într-un stat de drept, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţia României.
De asemenea, Preşedintele României, conform art. 80 alin. (2) din Legea fundamentalã, are îndatorirea de a veghea la respectarea Constituţiei.
În calitate de reprezentant al statului român, dar şi de cap al Ordinului Naţional Steaua României, potrivit <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 , Preşedintele României este cel care ia decizia în privinţa acordãrii sau retragerii decoraţiei. În consecinţã, Preşedintele României, ca titular al dreptului de apreciere ce a stat la baza emiterii <>Decretului nr. 567/2007 , şi-a exercitat acest drept în strictã conformitate cu prerogativele prevãzute de Constituţie şi cu dispoziţiile legii speciale.
Preşedintele României, în calitatea sa de reprezentant al statului român potrivit art. 80 alin. (1) din Legea fundamentalã, are atribuţia exclusivã de a conferi şi, totodatã, de a retrage decoraţii şi titluri de onoare, potrivit art. 94 lit. a) din Constituţie. Legiuitorul constituant a prevãzut expres atribuţia Preşedintelui României de a conferi decoraţii, fãrã a limita în vreun fel aceastã prerogativã, aşa cum a fãcut-o în cazul numirii în funcţiile publice, unde art. 94 lit. c) din Constituţie face trimitere la condiţiile prevãzute în lege".

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, Notele scrise depuse de Administraţia Prezidenţialã, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 52 şi 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 7 aprilie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit cãrora:
- Art. 52: "Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în urmãtoarele situaţii:
a) condamnarea, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, la pedeapsa privativã de libertate;
b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevãzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului."
- Art. 53: "Pentru judecarea faptelor dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, altele decât cele prevãzute la art. 52 lit. a), se constituie un consiliu de onoare pentru fiecare ordin."
De asemenea, obiect al excepţiei îl formeazã şi prevederile <>art. 17, 18 şi 19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 14 iunie 1999. Conţinutul acestor dispoziţii este urmãtorul:
- Art. 17: "Calitatea de membru al Ordinului naţional Steaua României se poate pierde în urmãtoarele situaţii:
a) condamnarea, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, la o pedeapsã privativã de libertate;
b) pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, altele decât cele prevãzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.";
- Art. 18: "Pentru judecarea faptelor incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, se constituie un consiliu de onoare format din 7 membri.";
- Art. 19: "Retragerea ordinelor se face de cãtre Preşedintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza hotãrârii Consiliului de onoare."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinţã, urmeazã sã fie respinsã pentru cele ce se vor arãta în continuare:
1. În ceea ce priveşte critica potrivit cãreia Preşedintele României nu are competenţa de a retrage decoraţii
Articolul 94 din Legea fundamentalã, sub titlul marginal "Alte atribuţii", prevede la lit. a) cã Preşedintele României "conferã decoraţii şi titluri de onoare". Atribuţia de conferire de decoraţii şi titluri de onoare este exercitatã de Preşedintele României în considerarea calitãţii de reprezentant al statului român, conform art. 80 alin. (1) din Constituţie. Aceastã atribuţie de ordin constituţional şi-a gãsit dezvoltarea şi concretizarea în reglementãrile cuprinse în <>Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. Chiar dacã Constituţia nu a prevãzut, în mod expres, alãturi de atribuţia Preşedintelui României de conferire a unei decoraţii, şi pe aceea de retragere, Curtea Constituţionalã constatã cã prima o implicã şi pe cea de-a doua, cã retragerea unei decoraţii decurge din atribuţia constituţionalã de a conferi. Altfel, a nega posibilitatea Preşedintelui României de a retrage o decoraţie înseamnã a restrânge una dintre atribuţiile ce îi revin în calitatea sa de reprezentant al statului român.
Curtea reţine cã atât textul <>art. 52 din Legea nr. 29/2000 , care se referã la retragerea decoraţiilor "pentru fapte dezonorante, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului", cât şi cel al <>art. 17 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 , care se referã la retragerea decoraţiilor "pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al Ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului", nu contravin textelor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
2. Cu privire la susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia retragerea unei decoraţii nu poate interveni pentru alte fapte sãvârşite ulterior momentului acordãrii decoraţiei, care sã justifice ştergerea meritelor pentru care decoraţia a fost acordatã iniţial, Curtea considerã cã nici aceasta nu este întemeiatã. Decorarea, ca urmare a unor merite deosebite şi a întrunirii diverselor condiţii prevãzute de legea specialã, nu constituie un drept, ci o vocaţie a persoanei, neavând o consacrare legalã, şi cu atât mai puţin constituţionalã. În niciun caz nu se poate aplica teoria potrivit cãreia drepturile, odatã câştigate, nu mai pot fi pierdute.
Potrivit <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 29/2000 , "Decoraţiile sunt conferite cetãţenilor români pentru serviciile excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism sãvârşite în serviciul militar şi pentru merite deosebite în activitate", iar conform <>art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 , "Se reinstituie Ordinul naţional Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român".
Curtea Constituţionalã considerã cã retragerea unei decoraţii poate avea loc, pe de o parte, pentru fapte dezonorante anterioare decorãrii doar în mãsura în care, din diferite motive, acestea nu au putut fi cunoscute la data acordãrii decoraţiei şi, pe de altã parte, pentru fapte dezonorante ulterioare, incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, dar numai cu luarea în considerare a stabilirii unui just raport de proporţionalitate între faptele care au determinat acordarea unui ordin şi cele care au stat la baza propunerii de retragere a decoraţiei.
Sub acest aspect, aprecierea între meritele care au determinat acordarea unei decoraţii şi faptele reţinute pentru retragerea acesteia presupune un act de mare responsabilitate, de dreaptã judecatã din partea celor învestiţi sã se pronunţe asupra celui din urmã caz şi, în final, din partea Preşedintelui României.
Potrivit prevederilor legale, atât conferirea, cât şi retragerea decoraţiilor se fac prin decret de cãtre Preşedintele României, la propunerea unor autoritãţi stabilite prin lege. Este evident cã propunerea care îi este prezentatã Preşedintelui nu îl obligã pe acesta şi nici nu îl opreşte sã facã propriile sale aprecieri. Preşedintele are o largã posibilitate de apreciere atât asupra propunerilor ce i se fac, în condiţiile legii, pentru conferirea unei decoraţii, cât şi asupra motivelor cuprinse în propunerile de retragere a decoraţiei.
În acest context, ţinând seama de natura faptelor pentru care, odatã sãvârşite, o decoraţie ar putea fi retrasã, existã posibilitatea ca o decoraţie ce a fost conferitã de un anumit şef de stat sã poatã fi retrasã de şeful de stat urmãtor, întrucât şi unul şi celãlalt ar acţiona în cadrul aceluiaşi statut constituţional, în considerarea calitãţii de şef al statului.
Nici Constituţia, nici reglementãrile referitoare la sistemul naţional de decoraţii nu instituie vreo interdicţie în sarcina preşedintelui urmãtor celui care a conferit o decoraţie sã procedeze, în condiţiile legii, la retragerea acesteia. Curtea observã cã asemenea cazuri s-au petrecut pânã în prezent, cum este, de exemplu, <>Decretul nr. 819 din 8 decembrie 2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 12 decembrie 2003, semnat de Preşedintele României Ion Iliescu, prin care s-a retras Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, acordat prin <>Decretul nr. 527 din 1 decembrie 2000 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 decembrie 2000, semnat de Preşedintele României Emil Constantinescu, domnului Acatrinei Valentin, judecãtor la Curtea de Apel Bucureşti.
Curtea reţine cã, privitor la retragerea decoraţiilor, principii asemãnãtoare celor prevãzute în legislaţia românã sunt cuprinse şi în legislaţia în materie a altor state europene. Astfel, în Franţa se prevede, pe de o parte, cã poate fi exclusã din ordinele din care face parte orice persoanã care a pierdut calitatea de francez, care a comis un act contra onoarei şi care a fost condamnatã contravenţional, iar, pe de altã parte, cã este exclusã din ordin persoana condamnatã pentru crimã şi cea condamnatã la o pedeapsã cu închisoarea egalã sau mai mare de un an. Şi în România din perioada interbelicã era reglementatã excluderea din ordinele naţionale române pentru condamnãri penale, infamante, pentru necredinţã în serviciu, ca funcţionar al statului, pentru sãvârşirea unor "fapte grave în contra onoarei de om". Atribuţia de conferire a distincţiilor aparţinea Regelui. Potrivit art. 88 din Constituţia României din 1923, Regele "va conferi decoraţiunile române conform unei anume legi", fãrã ca în Constituţie sã se prevadã posibilitatea retragerii decoraţiilor.
În final, Curtea constatã cã nu existã niciun fel de contradicţii între textele de lege supuse controlului instanţei de contencios constituţional şi prevederi şi principii cuprinse în Legea fundamentalã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi <>art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale <>art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, excepţie ridicatã de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr. 4.468/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 ianuarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu

----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016