Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 878 din 30 iunie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (9) si (10) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 878 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (9) si (10) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 21 septembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2^1 şi pct. 2^2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, dispoziţii introduse prin art. I pct. 4 din Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Prax Liquidation Î.P.U.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 11.514/301/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
    La apelul nominal rãspunde, pentru partea Uniunea Naţionalã a Practicienilor în Insolvenţã din România, avocat Simina Maria Miloş, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, constatându-se lipsa celeilalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţã din România, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã, întrucât priveşte interpretarea şi aplicarea legii şi, în subsidiar, ca neîntemeiatã, deoarece textul criticat nu contravine principiilor constituţionale invocate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât critica autorului priveşte interpretarea şi modificarea textului criticat, fapt ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.

                           CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 7 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 11.514/301/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2^1 şi pct. 2^2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, dispoziţii introduse prin art. I pct. 4 din Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Prax Liquidation Î.P.U.R.L. din Craiova cu ocazia soluţionãrii recursului declarat împotriva Încheierii din Camera de Consiliu din 20 august 2009, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã în mod evident titlurile asupra fondului de lichidare nu pot fi deţinute decât fie de practicienii creditori, fie de cumpãrãtorul/cesionarul unor astfel de drepturi, iar Uniunea Naţionalã a Practicienilor în Insolvenţã din România nu se numãrã printre persoanele îndreptãţite sã participe în mod direct în procedura insolvenţei, ci numai membrii acesteia.
    Prin efectul lor, dispoziţiile prohibitive ale textului alin. (10) al art. 4 din Legea nr. 85/2006, nou introdus, în sensul scoaterii sumelor ce constituie fondul de lichidare din sfera de acţiune a mãsurilor asigurãtorii, ca şi punerea creditorului în imposibilitate de a iniţia executarea silitã şi implicit de a-şi realiza creanţa potrivit Codului de procedurã civilã, încalcã dreptul acestuia de a dispune de bunurile proprii, consacrate prin hotãrâri judecãtoreşti intrate în puterea legii, deoarece creanţele pe care acestea le constatã nu pot fi valorificate contra unui preţ rezonabil şi nici aduse în garanţie pentru contractarea de credite, din cauza riscului major de a nu mai putea fi niciodatã puse în executare.
    Autorul considerã, de asemenea, cã în absenţa de pe rolul instanţelor de judecatã şi a altor executãri silite, reglementãrilor criticate le lipseşte gradul de generalitate necesar adoptãrii normelor legale, în timp ce Uniunea Naţionalã a Practicienilor în Insolvenţã din România - în calitatea sa de ordonator principal de credite/administrator al fondului de lichidare - se situeazã deasupra legii, tocmai în baza prevederilor considerate a fi neconstituţionale, prin crearea unui statut aparte faţã de orice alt debitor.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã (în opinie majoritarã) apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, raportat la art. 21 alin. (3) coroborat cu art. 53 din Constituţie, în mãsura în care aceste dispoziţii se interpreteazã în sensul unei insesizabilitãţi generale a fondului de lichidare, fãrã exceptarea creanţelor provenite din titluri executorii având ca obiect sume datorate lichidatorului pentru exercitarea profesiei sale.
    Astfel, prin declararea insesizabilitãţi fondului de lichidare, inclusiv cu privire la sumele cuvenite lichidatorilor, deşi acesta a fost scopul instituirii fondului, se produce o restrângere nepermisã a dreptului creditorului-lichidator la a obţine concursul forţei coercitive a statului pentru realizarea creanţei sale, respectiv la a obţine executarea silitã, ca parte a procesului civil.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                          CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 2^1 şi pct. 2^2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, dispoziţii introduse prin art. I pct. 4 din Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
    Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei au fost modificate şi completate prin Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 14 iulie 2009, care a prevãzut la art. I pct. 4 cã dupã pct. 2 al art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 173/2008 se introduc, printre altele, pct. 2^1, care modificã alin. (9) al art. 4 din Legea nr. 85/2006, şi pct. 2^2, prin care se introduce alin. (10) la art. 4 din Legea nr. 85/2006.
    Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporeazã, de la data intrãrii lor în vigoare, în actul de bazã, identificându-se cu acesta.
    Astfel, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã în realitate dispoziţiile art. 4 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul cuprins: "(9) Sumele menţionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare în conformitate cu art. 121 şi art. 123 pct. 1 şi vor fi plãtite în momentul existenţei disponibilului în contul debitorului.
    (10) Sumele din fondul de lichidare nu pot face obiectul mãsurilor asigurãtorii sau al executãrii silite."
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) care prevãd cã "Nimeni nu este mai presus de lege", art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi art. 45 privind libertatea economicã.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
    1. În ceea ce priveşte soluţia pronunţatã de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã, de admitere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Curtea observã cã aceasta este corectã, îndeplinind strict formal condiţiile de admisibilitate: dispoziţia legalã criticatã sã se afle în cuprinsul unei legi sau ordonanţe în vigoare, sã aibã legãturã cu soluţionarea cauzei şi sã fie ridicatã în faţa instanţei de judecatã sesizatã cu soluţionarea cauzei, sã fie ridicatã de o parte în litigiu, de cãtre instanţa de judecatã ori de arbitraj comercial din oficiu sau de procuror, iar dispoziţia legalã contestatã sã nu fi fost declaratã neconstituţionalã. Astfel, nicio instanţã de judecatã în faţa cãreia se ridicã o excepţie de neconstituţionalitate nu are competenţa sã examineze textul sub aspect constituţional sau sã adauge o altã condiţie la cele prevãzute de lege pentru admiterea cererii de sesizare a Curţii, ci numai sã verifice, strict, îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a acesteia, prevãzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, deoarece competenţa sa se circumscrie doar la constatarea admisibilitãţii cererii de sesizare a Curţii, nu şi la temeinicia ca atare a excepţiei.
    2. Autorul excepţiei este nemulţumit de interpretarea datã de Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti dispoziţiilor criticate, în baza cãrora, prin Încheierea pronunţatã la data de 20 iulie 2009, aceastã instanţã i-a respins cererea pentru încuviinţarea executãrii silite asupra fondului de lichidare aflat la dispoziţia Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţã din România şi care, în opinia primei instanţe, creeazã o insesizabilitate generalã a sumelor aflate în fondul de lichidare, fãrã exceptarea creanţelor provenite din titluri executorii, având ca obiect sume de bani datorate lichidatorului pentru exercitarea profesiei sale. În acest sens, autorul excepţiei aratã, de altfel, cã, "atâta vreme cât prevederile considerate de noi neconstituţionale sunt în vigoare, nici Uniunea Naţionalã a Practicienilor în Insolvenţã din România şi nici vreo altã entitate juridicã nu poate fi urmãritã şi/sau acţionatã în judecatã pentru neplata unor sume stabilite prin hotãrâri judecãtoreşti intrate în puterea legii".
    Curtea observã cã, în acord cu opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã cã "prin declararea insesizabilitãţii fondului de lichidare, inclusiv cu privire la sumele cuvenite lichidatorului, deşi acesta a fost scopul instituirii fondului, se produce o restrângere nepermisã a dreptului creditorului-lichidator la a obţine concursul forţei coercitive a statului, pentru realizarea creanţei sale, respectiv la a obţine executarea silitã, ca parte a procesului civil".
    Este, prin urmare, incontestabil faptul cã excepţia de neconstituţionalitate vizeazã, în realitate, o chestiune de interpretare a legii în sensul scoaterii de sub incidenţa normei a mãsurilor asigurãtorii sau a executãrii silite declanşate de lichidatorii judiciari cu privire la creanţele izvorâte din exercitarea profesiei lor. Însã o atare operaţie ţine strict de competenţa instanţelor judecãtoreşti, iar nu de cea a Curţii Constituţionale, motiv pentru care excepţia urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
    Fondul de lichidare, instituit prin dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, a avut drept scop ca, în lipsa disponibilitãţilor bãneşti ale debitorului falit, din care sã se poatã efectua cheltuielile prevãzute la alin. (1) al art. 4, sã reprezinte o sursã de finanţare pentru acoperirea acestor cheltuieli de lichidare, sens în care prin dispoziţiile art. 4 alin. (6) se prevede şi modalitatea de constituire a acestui fond. Prin urmare, legiuitorul a stabilit cu titlu de principiu care sunt cheltuielile de lichidare, de unde se plãtesc acestea (din averea debitorului), precum şi care este soluţia în cazul în care debitorul falit nu are disponibilitãţi din care sã poatã efectua aceste cheltuieli. Astfel a apãrut ideea de înfiinţare a unui fond de lichidare instituit prin art. 4 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 şi constituit prin dispoziţiile art. 4 alin. (6) din aceeaşi lege.
    În aceastã situaţie, nu rãmâne decât ca instanţa de judecatã sesizatã cu o cerere de executare a unor astfel de cheltuieli de cãtre lichidatorii care au efectuat cheltuieli cu lichidarea debitorului falit sã facã interpretarea sistematicã a tuturor dispoziţiilor art. 4 şi sã se pronunţe în consecinţã.
    Faptul cã instanţa de control constituţional apreciazã cã excepţia ridicatã priveşte o chestiune de interpretare şi aplicare a legii nu înseamnã cã aceasta încalcã sfera de competenţã a instanţelor ordinare, câtã vreme Curtea nu se pronunţã efectiv asupra soluţiei fondului.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                 CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                     În numele legii
                         DECIDE:

    Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Prax Liquidation Î.P.U.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 11.514/301/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2011.

                       PREŞEDINTELE
                  CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                     AUGUSTIN ZEGREAN

                    Magistrat-asistent,
                     Ioniţa Cochinţu

                        ---------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice