Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 877 din 30 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) fraza intai din Legea nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 19 ianuarie 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, excepţie ridicatã de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 8.418/299/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondatã, întrucât apreciazã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 iunie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 8.418/299/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 , excepţie ridicatã de Ionel Dragomir.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 21 şi 20, prin raportare la art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece "se creeazã un regim privilegiat directorului S.I.E. în raporturile cu oricare cetãţean al României, vãtãmat printr-o acţiune sau inacţiune a directorului". De asemenea, mai aratã cã, "dacã legiuitorul ar fi dorit aplicarea unui regim preferenţial special pentru directorul S.I.E., atunci l-ar fi introdus în rândul subiecţilor prevãzuţi de art. 29 din Codul de procedurã penalã".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã considerã neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, deoarece critica priveşte modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor <>art. 6 din Legea nr. 1/1998 .
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constatã însã cã, în realitate, excepţia de neconstituţionalitate vizeazã numai prevederile <>art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998 . Aşa fiind, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii acestor din urmã dispoziţii, care au urmãtorul cuprins: "Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigurã de cãtre un director, cu rang de ministru [...]."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborate cu art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv şi interzicerea discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998 nu conţin nicio prevedere contrarã art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 şi 20 din Constituţie, raportate la art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, nu se poate reţine încãlcarea dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, întrucât prin textul de lege criticat nu s-a instituit un regim privilegiat fãptuitorului, cum de altfel susţine autorul excepţiei. Se constatã cã intenţia legiuitorului a fost aceea de a-i conferi directorului Serviciului de Informaţii Externe rang de ministru, ceea ce nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.
Totodatã, se constatã cã dispoziţiile art. 20 din Legea fundamentalã nu au incidenţã în cauzã, nefiind vorba de nicio neconcordanţã între pactele şi tratatele privitoare la drepturile omului, la care România este parte, şi legile interne. De asemenea, prin dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998 nu îi este îngrãdit pãrţii vãtãmate dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
În realitate, critica adusã textului nu priveşte constituţionalitatea acestuia, ci modul sãu de interpretare şi aplicare pentru stabilirea instanţei judecãtoreşti competente sã soluţioneze cauza dupã calitatea fãptuitorului. Or, dupã cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, interpretarea conţinutului unei norme juridice, ca fazã indispensabilã procesului de aplicare a legii la situaţiile de fapt deduse judecãţii, este de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti. A rãspunde criticilor autorului excepţiei în aceastã situaţie ar însemna o ingerinţã a Curţii Constituţionale în activitatea de judecatã, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (1), fraza întâi din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, excepţie ridicatã de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 8.418/299/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 noiembrie 2006.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
