Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 871 din 9 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2005 privind vanzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor in care se desfasoara activitati conexe actului medical, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 236/2006
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 701 din 17 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 236/2006 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Bonţida, judeţul Cluj, în Dosarul nr. 9.847/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 20 septembrie 2007, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 2 octombrie 2007 şi apoi pentru data de 9 octombrie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 9.847/117/2006, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical şi a dispoziţiilor <>Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 , excepţie invocatã de Consiliul Local al Comunei Bonţida, judeţul Cluj, în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã actele normative criticate sunt neconstituţionale, deoarece "bunurile la care acestea se referã fac parte din domeniul public al unitãţii administrativ-teritoriale, iar nu din domeniul privat". Mai mult, se aratã cã o instituţie publicã, în speţã Guvernul României, nu poate dispune de bunurile proprietate privatã aparţinând unei alte instituţii publice.
Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia este întemeiatã, arãtând cã actele normative criticate contravin dreptului de proprietate privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale, iar aceastã încãlcare nu este justificatã de protecţia constituţionalã a dreptului la viaţã şi sãnãtate, în condiţiile în care asistenţa medicalã obligatorie poate fi desfãşuratã şi în cadrul cabinetelor medicale proprietate publicã. De asemenea, instanţa de judecatã aratã cã scopul legiuitorului poate fi uşor eludat, prin schimbarea destinaţiei imobilelor din cabinete medicale în locuinţe şi, ulterior, vânzarea acestora.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, arãtând cã legiuitorul a avut în vedere atât aspecte ce ţin de competenţa autoritãţilor publice, cât şi protecţia constituţionalã a dreptului de proprietate, stabilind în <>art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 cã spaţiile proprietate privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi spaţiile în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical pot fi vândute numai cu acordul proprietarului. Se mai arãtã cã exerciţiul dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, iar dispoziţiile art. 136 alin. (5) din Constituţie consacrã caracterul inviolabil al proprietãţii private, "în condiţiile legii organice".
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 236/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006.
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 136 alin. (2) şi (4) privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii publice, respectiv inalienabilitatea bunurilor proprietate publicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 , aceasta stabileşte cadrul juridic pentru vânzarea spaţiilor proprietate privatã a statului sau a unitãţilor administrativteritoriale care au destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical, a spaţiilor organizate ca centre de diagnostic şi tratament sau centre medicale cu personalitate juridicã, cãtre medicii, medicii dentişti, dentiştii, biologii, biochimiştii, fizicienii, tehnicienii dentari şi celelalte persoane fizice cu drept de liberã practicã ce desfãşoarã activitãţi conexe actului medical şi care deţin în mod legal spaţiul respectiv, precum şi cãtre persoanele juridice/instituţiile de învãţãmânt superior medical, care, deţinând în mod legal spaţiul, au ca obiect unic de activitate furnizarea serviciilor medicale sau desfãşoarã activitãţi de învãţãmânt superior medical.
În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din ordonanţa de urgenţã, consiliile judeţene sau consiliile locale, dupã caz, aprobã prin hotãrâre lista spaţiilor din proprietatea privatã a acestora ce urmeazã sã fie vândute potrivit dispoziţiilor ordonanţei de urgenţã, iar, potrivit art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ, prefecţii vor veghea ca hotãrârea sã cuprindã toate spaţiile medicale care cad sub incidenţa ordonanţei de urgenţã.
Din examinarea textelor legale mai sus menţionate, Curtea constatã cã se instituie obligaţia autoritãţilor locale de a întocmi o listã completã a spaţiilor cu destinaţia menţionatã şi obligaţia acestora de a scoate la vânzare toate bunurile în cauzã. Prin înlãturarea posibilitãţii autoritãţilor publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcã în mod vãdit dreptul unitãţilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispoziţiei, ca atribut ce ţine de esenţa dreptului de proprietate. Aşa fiind, Curtea constatã cã actul normativ criticat aduce atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privatã.
Curtea constatã totodatã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 , în ansamblul sãu, reglementeazã un transfer silit de proprietate, care nu respectã prevederile referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie şi de art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa cã o privare de proprietate trebuie sã fie prevãzutã de lege, sã urmãreascã o cauzã de utilitate publicã, sã fie conformã normelor de drept intern şi sã respecte un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat. Cu privire la indemnizarea titularului dreptului de proprietate pentru privarea de dreptul sãu, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a reţinut cã, în absenţa unei compensaţii reparatorii, art. 1 din Protocolul nr. 1 n-ar asigura decât o protecţie iluzorie şi ineficace a dreptului de proprietate, în totalã contradicţie cu dispoziţiile Convenţiei (Cauza James şi alţii împotriva Marii Britanii, 1986). Privarea de proprietate impune, aşadar, statului obligaţia de a-l despãgubi pe proprietar, pentru cã, fãrã plata unei sume rezonabile, raportatã la valoarea bunului, mãsura constituie o atingere excesivã a dreptului la respectarea bunurilor sale. Imposibilitatea de a obţine fie şi o despãgubire parţialã, dar adecvatã în cadrul privãrii de proprietate, constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protecţiei dreptului de proprietate şi exigenţele de ordin general. În prezenta cauzã, analizând dispoziţiile art. 8 şi ale <>art. 14 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 , care stabilesc preţul maximal de vânzare a spaţiului medical în mod diferenţiat, pe categorii de localitãţi, iar în privinţa terenului aferent, un preţ fix de 1 euro/mp (în limita a 250 mp), Curtea constatã cã preţurile astfel determinate nu ţin seama de valoarea pe piaţã a bunului. Disproporţia vãditã între cele douã valori conduce la calificarea preţului ca fiind neserios, astfel încât exigenţele impuse de normele constituţionale şi internaţionale menţionate nu sunt îndeplinite.
Curtea mai constatã cã actul normativ criticat încalcã şi dispoziţiile art. 34 din Constituţie privind dreptul la ocrotirea sãnãtãţii. Garantând acest drept complex, textul constituţional menţionat stabileşte obligaţia statului de luare a mãsurilor pentru asigurarea igienei şi a sãnãtãţii publice, ceea ce implicã şi crearea condiţiilor care sã asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asigurãrii bazei materiale necesare. Or, în mãsura în care se reglementeazã vânzarea spaţiilor care au destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical, cu riscul schimbãrii pe viitor a destinaţiei acestora, statul nu va mai dispune de baza materialã care sã asigure îndeplinirea obligaţiei constituţionale menţionate şi, ca urmare, nu va mai putea garanta dreptul cetãţenilor la ocrotirea sãnãtãţii.
Având în vedere cã dispoziţiile <>art. 1, 4, 5, 8 şi 14 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 236/2006 , mai sus examinate, constituie însãşi substanţa reglementãrii criticate, Curtea constatã cã actul normativ, în ansamblul sãu, este neconstituţional, impunându-se, prin urmare, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
Cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de Consiliul Local al Comunei Bonţida, judeţul Cluj, în Dosarul nr. 9.847/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi constatã cã dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 236/2006 , sunt neconstituţionale.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
