Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea recursului declarat de Societatea Comercialã "Hercules" - S.A. Alba Iulia impotriva Deciziei nr. 16, pronunţatã de Curtea Constituţionalã la data de 7 februarie 1995.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 12 septembrie 1995, în prezenta recurentei Societatea Comercialã "Hercules" - S.A. Alba Iulia, a intimatei Societatea Comercialã "Parc" - S.R.L. Alba Iulia şi, în lipsa intimatului, Consiliul Judeţean Alba, legal citat, şi au fost consemnate în încheierea de la aceeaşi data, cînd pronunţarea a fost amînatã la data de 19 septembrie 1995, la 26 septembrie 1995 şi apoi la 3 octombrie 1995.
CURTEA,
examinînd actele şi lucrãrile dosarului, constata:
Prin Decizia nr. 16 din 7 februarie 1995, Curtea Constituţionalã a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 şi 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, invocatã de Societatea Comercialã "Hercules" - S.A. Alba Iulia în Dosarul nr. 706/1994 al Curţii de Apel Alba Iulia.
Impotriva acestei decizii, Societatea Comercialã "Hercules" - S.A. Alba Iulia a declarat recurs pentru doua motive, care, în esenta, sînt urmãtoarele:
- neconstituţionalitatea prevederilor art. 11 din Legea nr. 29/1990, întrucît legiuitorul a omis sa reglementeze şi posibilitatea instanţei de contencios administrativ de a da o hotãrîre pentru recunoaşterea "existenţei dreptului subiectiv invocat, în condiţiile în care acest drept se susţine ca reprezintã o categorie juridicã distinctã şi expres prevãzutã în art. 48 alin. (1) din Constituţie";
- neconstituţionalitatea art. 19 din aceeaşi lege, deoarece aceasta prevedere permite "ca unele acte administrative emise dupã decembrie 1989, dar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 29/1990, sa nu poatã fi anulate în condiţiile Legii contenciosului administrativ".
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucît excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsã ca vadit nefondata, nu s-au mai cerut punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului. S-au solicitat însã aceste puncte de vedere în scopul soluţionãrii recursului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepţia ca vadit nefondata, deoarece art. 11 din Legea nr. 29/1990 nu este contrar art. 48 alin. (1) din Constituţie, "dreptul a cãrui apãrare se urmãreşte prin acţiunea în contencios" fiind, în toate cazurile, "un drept care exista în patrimoniul reclamantului", iar art. 19 din aceeaşi lege fiind "în concordanta cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie care consacra principiul neretroactivitatii legii".
Camera Deputaţilor şi Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinînd decizia atacatã cu recurs, motivele de recurs, raportul întocmit în cauza şi concluziile procurorului, dispoziţiile Legii nr. 29/1990 raportate la prevederile constituţionale, ale Legii nr. 47/1992 şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, retine urmãtoarele:
Primul motiv de recurs este neîntemeiat. Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate poate avea ca obiect numai prevederile legale în vigoare, instituite prin lege sau prin ordonanta. De aceea, Curtea Constituţionalã nu se poate substitui legiuitorului pentru a institui noi reguli de drept. În consecinta, ţinînd seama şi de practica jurisdicţionalã consecventa a Curţii Constituţionale în aceasta privinta, concretizata în deciziile nr. 1/1992, nr. 19/1993 şi nr. 47/1994, rezulta ca motivul de recurs invocat este contrar statutului constituţional al Curţii. Pe de alta parte, din dispoziţiile art. 48 alin. (1) din Constituţie rezulta ca dreptul ce se pretinde vãtãmat trebuie sa existe în patrimoniul reclamantului. Aceasta constituie o condiţie prealabilã, nimeni neputind pretinde ca i-a fost vãtãmat un drept ce nu-i apartinea. Pe cale de consecinta, acţiunea în contencios nu poate avea ca obiect stabilirea unui drept, întrucît, altminteri, dintr-o instanta de contencios administrativ s-ar transforma în una de contencios civil, asa încît sensul prevederii constituţionale a art. 48 alin. (1) referitor la "recunoaşterea dreptului pretins" este acela ca numai un drept subiectiv preexistent, vãtãmat prin fapta comisiva sau omisiva a autoritãţii publice, poate justifica cenzura judecãtoreascã a acţiunii sau inacţiunii acesteia în cadrul procedurii de contencios administrativ.
În legatura cu cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la neconstituţionalitatea art. 19 din Legea nr. 29/1990, este de menţionat faptul ca aceasta lege nu se aplica actelor administrative anterioare intrãrii ei în vigoare, întrucît s-ar incalca principiul neretroactivitatii legii.
Excepţia invocatã nu are cum sa-şi atinga scopul urmãrit, deoarece, chiar dacã dispoziţia atacatã ar fi declarata neconstitutionala, aceasta nu înseamnã ca noua reglementare a Legii nr. 29/1990 s-ar aplica şi actelor administrative anterioare. Chiar în regimul juridic anterior Constituţiei din 1991, retroactivitatea nu putea, potrivit art. 1 din Codul civil, sa fie prezumatã, iar în regimul constituţional actual ea nici nu mai poate fi instituitã, potrivit art. 15 din Constituţie.
Fata de considerentele arãtate, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, ale art. 1, 3 şi 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23, 25 şi 26 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 26 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Societatea Comercialã "Hercules" - S.A. Alba Iulia impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 16 din 7 februarie 1995 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa din 26 septembrie 1995.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-----------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: