Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Giulio-Costel Nedelcu în Dosarul nr. 2.211/121/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.211/121/2007, Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 199 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Giulio-Costel Nedelcu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la liberul acces la justiţie, ale art. 124 referitoare la Înfãptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (1) şi (6) referitoare la realizarea justiţiei şi la controlul judecãtoresc al actelor administrative, ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiile ce guverneazã activitatea procurorilor, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece persoana amendatã judiciar nu poate avea parte de un proces echitabil, întrucât nu are posibilitatea de a se adresa instanţei de judecatã împotriva ordonanţei procurorului prin care a fost respinsã plângerea formulatã împotriva abaterii disciplinare aplicate. În opinia autorului, amenda judiciarã este un act administrativ emis de parchet şi, cu toate acestea, nu se poate adresa justiţiei pentru a verifica legalitatea lui. De asemenea, de vreme ce acelaşi procuror soluţioneazã plângerea formulatã împotriva amenzii judiciare, se încalcã principiul imparţialitãţii şi controlului ierarhic ce guverneazã activitatea procurorilor.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât Codul de procedurã penalã, prin art. 199 alin. 2 şi art. 198 alin. 3, instituie posibilitatea persoanei interesate de a face cerere de scutire sau reducere a amenzii, asigurând liberul acces la justiţie, precum şi exercitarea drepturilor constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu sunt de naturã sã îngrãdeascã dreptul pãrţilor de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil. Aceastã soluţie rezultã atât din dispoziţiile art. 126, cât şi din cele ale art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora legiuitorul poate institui, în considerarea unei situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalitãţile prevãzute de lege.
În sfârşit, dispoziţiile art. 199 din Codul de procedurã penalã nu sunt neconstituţionale nici în raport cu art. 124 din Legea fundamentalã, întrucât atât unicitatea, imparţialitatea, cât şi procedura de judecatã sunt realizate dupã aceleaşi legi, cu aplicarea unui regim identic.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 199 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Procedura privitoare la amenda judiciarã, care au urmãtorul conţinut:
"Amenda se aplicã de organul de urmãrire penalã, prin ordonanţã, iar de instanţa de judecatã, prin încheiere.
Persoana amendatã poate cere scutirea de amendã ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare.
Dacã persoana amendatã justificã de ce nu a putut îndeplini obligaţia sa, organul de urmãrire penalã sau instanţa de judecatã, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit dispoziţiilor legale criticate, amenda judiciarã se aplicã de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã, iar persoana amendatã pentru sãvârşirea unei abateri judiciare poate cere emitentului reducerea sau scutirea de amendã.
Critica autorului excepţiei este fundamentatã pe ideea încãlcãrii dreptului la un proces echitabil, întrucât aceeaşi autoritate care a aplicat sancţiunea este chematã sã hotãrascã şi cu privire la reducerea sau scutirea amenzii judiciare, partea interesatã neavând posibilitatea de a contesta în faţa judecãtorului ordonanţa procurorului prin care i s-a respins plângerea.
Astfel, autorul excepţiei, pornind de la principii general valabile pentru o judecatã pe fondul cauzei, le extinde, în mod eronat, şi la incidentele procedurale ce se pot ivi pe parcursul soluţionãrii litigiului. Or, nu poate fi pus semnul egalitãţii între cele douã situaţii. De altfel, cu privire la decizia organului emitent referitoare la cererea de scutire ori de reducere a amenzii judiciare, partea interesatã poate ataca încheierea judecãtorului odatã cu fondul şi, când contestaţia vizeazã ordonanţa procurorului, are la îndemânã procedura prevãzutã de art. 275 - art. 278 din Codul de procedurã penalã, iar ulterior va putea contesta în faţa judecãtorului de fond în situaţia în care cauza este finalizatã cu emiterea unui rechizitoriu sau va putea uza de dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã în situaţia în care cauza este finalizatã cu o soluţie de netrimitere în judecatã, care, în mod evident, poate fi contestatã şi în ce priveşte stabilirea cheltuielilor judiciare. Dimpotrivã, s-ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dacã pentru orice mãsurã sau act care în esenţã dinamizeazã procesul penal ar fi posibilã o contestare imediatã.
În plus, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a adoptat o atitudine flexibilã referitoare la judecarea unei cauze de cãtre o instanţã imparţialã, sens în care s-a cristalizat, pânã la proba contrarie, criteriul imparţialitãţii personale a magistratului vizat. Astfel, chiar în Cauza Kyprianou contra Cipru, Curtea a constatat existenţa unei suspiciuni de imparţialitate nu din cauza faptului cã aceiaşi judecãtori se pronunţaserã anterior asupra cauzei, ci datoritã faptului cã aceştia s-au grãbit sã îl judece pe reclamant pentru comportamentul sãu recalcitrant din faţa instanţei, fãrã a-i adresa mai întâi un avertisment şi fãrã a-i da posibilitatea de a-şi retrage afirmaţiile fãcute la adresa completului. Iatã de ce instanţa de la Strasbourg a evitat sã soluţioneze în mod tranşant o astfel de problemã, menţinând un statu quo tocmai pentru cã s-a apreciat cã circumstanţele fiecãrei speţe în parte sunt edificatoare pentru a se putea stabili dacã a fost sau nu afectatã imparţialitatea judecãtorului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Giulio-Costel Nedelcu în Dosarul nr. 2.211/121/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
