Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 860 din 16 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 11 august 2009
DECIZIE nr. 860 din 16 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 11 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie în Dosarul nr. 3.097/117/2008.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.097/117/2008, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 194 din Legea nr. 19/2000 . Excepţia a fost ridicatã din oficiu de cãtre instanţa de judecatã, într-o cauzã ce are ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei sentinţa civile prin care i s-a respins reclamantului Alexandru Bartalus contestaţia la decizia de pensionare, reţinându-se de cãtre instanţa de judecatã imposibilitatea legalã de recunoaştere a stagiului de cotizare realizat în sistemul militar la stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile <>art. 15 alin. (2) , ale <>art. 44 , ale <>art. 47 alin. (2) din Constituţie şi ale <>art. 1 din Protocolul nr. 1 la <>Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, refuzul legiuitorului de a valorifica, la stabilirea drepturilor de pensie, întregul stagiu de cotizare realizat de pensionar conduce la conferirea caracterului iluzoriu al principiilor obligativitãţii şi contributivitãţii, deoarece, deşi obligat la plata contribuţiilor sociale, acesta nu beneficiazã de contraprestaţia cuvenitã. Totodatã, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate în Cauza Buchen contra Cehiei, 2002, noţiunea de "bun" înglobeazã orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economicã, astfel încât dreptul la pensie poate fi asimilat dreptului de proprietate şi, ca atare, interdicţia prevãzutã de dispoziţiile de lege criticate echivaleazã cu o expropriere. O asemenea interdicţie nu reflectã caracterul necesar al intervenţiei legiuitorului şi nu este proporţionalã cu scopul urmãrit, din moment ce are drept consecinţã ignorarea completã a stagiului de cotizare realizat în sistemul militar. De asemenea, instanţa de judecatã considerã cã se încalcã şi principiul neretroactivitãţii legii, deoarece dispoziţiile criticate creeazã posibilitatea ca un act normativ ulterior sã reglementeze situaţii nãscute anterior intrãrii sale în vigoare într-o modalitate lipsitã de cerinţa previzibilitãţii legii la momentul stagiului de cotizare în sistemul militar.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierii Curţii de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie, îl constituie dispoziţiile <>art. 194 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Însã, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã instanţa de judecatã considerã cã numai alin. (2) al acestui articol este neconstituţional şi, prin urmare, numai acesta reprezintã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
Astfel, dispoziţiile <>art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 au urmãtorul conţinut: "În situaţia prevãzutã la alin. (1) prestaţiile de asigurãri sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem."
<>Alin. (1) al art. 194 , la care face referire textul de lege criticat, are urmãtorul conţinut: "Între sistemul public şi celelalte sisteme proprii de asigurãri sociale, neintegrate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncã sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limitã de vârstã, de invaliditate şi de urmaş, precum şi a altor drepturi de asigurãri sociale prevãzute de prezenta lege."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã au fost încãlcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în <>art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii, ale <>art. 44 referitoare la dreptul de proprietate, ale <>art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, precum şi dispoziţiile <>art. 1 din Protocolul nr. 1 la <>Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 93 din 5 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 28 februarie 2008, s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile de lege criticate, prin raportare la prevederile <>art. 47 alin. (2) din Constituţie , statuând cã, potrivit acestora, cetãţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurãri sociale şi mãsuri de protecţie socialã, în condiţiile stabilite de lege. În realizarea acestui principiu constituţional, legiuitorul are libertatea sã stabileascã drepturile de asigurãri sociale cuvenite cetãţenilor, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul al lor, în raport cu posibilitãţile create prin resursele financiare disponibile, şi sã le modifice în concordanţã cu schimbãrile ce se produc în resursele economico-financiare.
Potrivit actualei concepţii a legiuitorului în reglementarea pensiei şi a altor drepturi de asigurãri sociale, nu se mai practicã metoda compensãrilor între diferite sisteme de asigurãri sociale. Astfel, atât <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cât şi <>Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevãd recunoaşterea reciprocã între aceste sisteme a stagiului de cotizare, respectiv a perioadelor de vechime în serviciu, dar numai în vederea deschiderii dreptului la pensie ori a altor drepturi de asigurãri sociale. Orice persoanã care are vechime în ambele sisteme beneficiazã de pensie sau de alte drepturi în fiecare sistem, în raport cu stagiul de cotizare ori vechimea realizatã în sistemul respectiv. În mod firesc şi logic, nu se pot valorifica anii de vechime dintr-un sistem pentru obţinerea de sporuri în celãlalt sistem.
Totodatã, prin <>Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Curtea a statuat cã aceastã prerogativã a legiuitorului nu poate fi consideratã ca o încãlcare a principiului constituţional al neretroactivitãţii legii civile atât timp cât dispoziţiile de lege se aplicã de la data intrãrii lor în vigoare pentru viitor.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei a dispoziţiilor constituţionale referitoare la proprietate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate nu contravin <>art. 44 din Legea fundamentalã şi nici <>art. 1 din Protocolul nr. 1 la <>Convenţie şi, de asemenea, cã sunt în deplin acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, atât fosta Comisie, cât şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului au statuat în mod constant cã dispoziţiile <>art. 1 din Protocolul nr. 1 nu garanteazã dreptul de a dobândi un anumit bun, ci acestea se aplicã numai cu privire la bunurile actuale ale reclamantului; acesta nu se poate plânge de o atingere adusã dreptului sãu de proprietate câtã vreme nu demonstreazã existenţa lui (Hotãrârea Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 1996, în Cauza Lupuleţ contra României). Or, în cauza de faţã, reclamantul are dreptul la pensie, iar faptul cã nu i se ia în calcul decât stagiul de cotizare realizat în sistemul <>Legii nr. 19/2000 , iar nu şi cel realizat în baza <>Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ceea ce ar duce la o pensie în cuantum superior, nu este de naturã sã îi încalce dreptul de proprietate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie în Dosarul nr. 3.097/117/2008.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 iunie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
