Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 86 din 4 mai 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23^5 alin. (1) si (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor si al altor impozite indirecte, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , precum si prin Ordonanta Guvernului nr. 1/1999
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 8 august 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , precum şi prin <>Ordonanta Guvernului nr. 1/1999 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ceres" - S.A. Brãila în Dosarul nr. 13.673/1999 al Judecãtoriei Brãila.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor: Societatea Comercialã "Ceres" - S.A. Brãila şi Garda financiarã - Secţia Brãila, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind nefondata, deoarece apreciazã ca textele criticate, care prevãd introducerea autorizaţiei de comercializare şi conditioneaza obţinerea acesteia de neînregistrarea unor obligaţii fiscale fata de bugetul de stat, nu contravin dispoziţiilor art. 16, 41, ale art. 49 alin. (1) şi ale art. 134 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 ianuarie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 13.673/1999, Judecãtoria Brãila a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , precum şi prin <>Ordonanta Guvernului nr. 1/1999 . Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Ceres" - S.A. Brãila într-o cauza având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de aceasta impotriva procesului-verbal întocmit de Garda financiarã - Secţia Brãila, privind constatarea şi sancţionarea unei contravenţii.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca, prin textele criticate, care dispun introducerea autorizaţiei de comercializare şi conditioneaza obţinerea ei de neînregistrarea unor obligaţii fiscale fata de stat numai pentru unele persoane juridice, se incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 41, ale art. 49 alin. (1) şi ale art. 134 din Constituţie.
Judecãtoria Brãila, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se considera ca art. 16 din Constituţie nu are relevanta în cauza, întrucât acest text constituţional consacra egalitatea în drepturi a cetãţenilor, iar autorul exceptiei este societate comercialã. Se mai arata ca dispoziţiile <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 , modificatã, stabilesc "regimul de autorizare a agenţilor economici care realizeazã venituri din vânzãrile de alcool, bãuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea", astfel ca nu sunt incalcate dispoziţiile art. 41 din Constituţie, privitoare la protecţia proprietãţii private. În legatura cu susţinerile referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 49 şi 134 din Constituţie, instanta de judecata considera ca statul are dreptul şi obligaţia sa intervinã în activitãţi economice, pentru crearea cadrului juridic favorabil acestei activitãţi, politica legislativã fiind una dintre parghiile specifice de intervenţie a statului.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Astfel, se arata ca dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care proclama egalitatea în drepturi a cetãţenilor, precum şi faptul ca nimeni nu este mai presus de lege, nu au relevanta în cauza, autorul exceptiei fiind o societate comercialã, persoana juridicã romana. Se mai arata ca textul criticat reglementeazã regimul de autorizare a agenţilor economici care realizeazã venituri din vânzãrile de alcool, bãuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea şi, ca atare, nu intra în conflict nici cu dispoziţiile art. 41 din Constituţie, referitoare la protecţia proprietãţii private. În legatura cu susţinerile privind încãlcarea art. 49 alin. (1) şi a art. 134 din Constituţie, se considera ca în politica sa economicã statul roman trebuie sa apere şi sa promoveze interesul public şi, în consecinta, are dreptul şi totodatã îndatorirea de a interveni în activitãţile economice şi de a crea cadrul juridic corespunzãtor. Ca atare, unele restrangeri, conditionari sau mãsuri protectioniste pe care statul le impune prin lege nu reprezintã o atingere adusã existenţei dreptului sau libertãţii şi nici intereselor private, care se integreaza în cadrul general al interesului public.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, în redactarea data acestor dispoziţii prin <>art. I pct. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 1/1999 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 , text al cãrui conţinut este urmãtorul: Art. 23^5: "(1) Agenţii economici, producãtori interni, importatori, comercianţi în sistem angro şi en detail, care realizeazã venituri din vânzãrile de alcool etilic alimentar, bãuturi alcoolice şi orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care conţin alcool etilic alimentar, produse din tutun, cafea, cafea cu inlocuitori, cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, îşi pot desfasura activitatea numai în baza autorizaţiei de comercializare emise de:
- Ministerul Finanţelor, în cazul alcoolului;
- direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, în cazul bãuturilor alcoolice, al produselor din tutun şi al cafelei, precum şi în cazul alcoolului vândut de agenţii economici producãtori de bãuturi alcoolice. [...]
(16) Nu vor fi autorizaţi de cãtre Ministerul Finanţelor agenţii economici producãtori interni de alcool şi de bãuturi alcoolice, altele decât vinurile, tuica şi rachiurile naturale, care obţin venituri din comercializarea acestor produse şi care:
- înregistreazã obligaţii fiscale fata de bugetul de stat;
- nu deţin în patrimoniu capacitãţi de producţie proprii sau nu au încheiate contracte de leasing pentru astfel de capacitãţi;
- nu au în dotare mijloace de mãsurare a producţiei realizate, în cazurile în care legea prevede aceasta."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã.
În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate, prevederile <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 , care, în redactarea data prin <>Ordonanta Guvernului nr. 1/1999 , introduc autorizaţia de comercializare şi conditioneaza obţinerea acesteia de neînregistrarea unor obligaţii fiscale fata de bugetul de stat, numai pentru unele persoane juridice, incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 41, art. 49 alin. (1) şi ale art. 134 din Constituţie.
I. Examinând aceasta motivare, Curtea Constituţionalã nu poate retine critica potrivit cãreia <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 , modificatã şi completatã, contravine art. 16 din Constituţie referitor la "Egalitatea în drepturi", care în alin. (1) şi (2) prevede ca: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege." Într-adevãr, aceste dispoziţii constituţionale privesc egalitatea în drepturi a cetãţenilor, iar nu egalitatea persoanelor colective; or, în cauza de fata încãlcarea prin textele criticate a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie este susţinutã de o societate comercialã.
De altfel, în sensul celor arãtate s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale (de exemplu, prin Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996, precum şi prin Decizia nr. 44 din 4 martie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 31 martie 1997).
Pe de alta parte, sub aspectul egalitãţii, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 se aplica tuturor agenţilor economici care comercializeazã produse supuse regimului accizelor şi altor impozite indirecte. Exceptarea de la aceste plati a produselor prevãzute la art. 21 din ordonanta, astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , este justificatã de ratiuni ce privesc evitarea impozitãrii şi taxarii, cu acelaşi fel de impozit sau taxa, a unor produse sau activitãţi, precum şi evitarea aplicãrii accizelor şi a altor impozite indirecte unor acte juridice necomerciale. În aceste condiţii, fiind vorba de situaţii diferite, şi reglementarea juridicã este diferita.
II. Nu poate fi reţinutã nici susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile criticate contravin art. 41 alin. (8) din Constituţie, care prevede ca "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii". De altfel, autorul exceptiei de neconstituţionalitate nu arata în ce consta contrarietatea prevederilor <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 , modificatã şi completatã, fata de art. 41 alin. (8) din Constituţie.
În speta, Curtea Constituţionalã constata ca textele de lege considerate ca fiind neconstituţionale nu reglementeazã regimul de autorizare a agenţilor economici care realizeazã venituri din vânzãrile de alcool, bãuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea, astfel ca dispoziţiile art. 41 din Constituţie, referitoare la protecţia proprietãţii private, nu au incidenta în cauza.
III. În sfârşit, ridicand excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 , Societatea Comercialã "Ceres" - S.A. Brãila a invocat şi încãlcarea art. 49 alin. (1) şi a art. 134 din Constituţie, de asemenea, fãrã a arata în ce consta aceasta încãlcare.
Art. 49 alin. (1) din Constituţie prevede ca "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav". De asemenea, art. 134 din Constituţie stabileşte: "(1) Economia României este economie de piata.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã;
c) stimularea cercetãrii ştiinţifice naţionale;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanta cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurãtor, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii."
Fata de cele de mai sus, Curtea Constituţionalã retine ca, potrivit art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, statul trebuie sa asigure "protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã", iar potrivit lit. d) a aceluiaşi alineat, statul trebuie sa asigure "exploatarea resurselor naturale, în concordanta cu interesul naţional". Or, comercializarea unor produse alcoolice, a tutunului, a cafelei şi a altor produse supuse regimului accizelor şi altor impozite indirecte, prevãzute de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 , comercializare ce s-ar efectua fãrã un control din partea organelor de stat competente, nu ar fi în concordanta cu interesul naţional şi ar echivala cu lipsa de protecţie a intereselor naţionale în activitatea economicã şi de exploatare a resurselor. De aceea statul are dreptul şi îndatorirea de a interveni în activitãţile economice de acest gen şi de a crea un cadru juridic corespunzãtor apãrãrii intereselor generale. Ca atare, asa cum s-a arãtat şi în punctul de vedere al Guvernului, unele conditionari sau mãsuri protectioniste pe care statul le impune prin lege nu reprezintã atingeri aduse drepturilor sau libertãţilor, în sensul art. 49 din Constituţie, şi nici atingeri ale intereselor private, care se integreaza cadrului general al interesului public.
În consecinta, Curtea Constituţionalã constata ca prevederile <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , precum şi prin <>Ordonanta Guvernului nr. 1/1999 , nu incalca art. 16 alin. (1) şi (2), art. 41, art. 49 alin. (1) şi art. 134 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , precum şi prin <>Ordonanta Guvernului nr. 1/1999 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ceres" - S.A. Brãila în Dosarul nr. 13.673/1999 al Judecãtoriei Brãila.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 4 mai 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
