Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 86 din 10 februarie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor din economie    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 86 din 10 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor din economie

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 207 din 11 martie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Claudia Margareta Niţã - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 privind mãsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. Sucursala Electrocentrale Doiceşti în Dosarul nr. 2.807/2004 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin consilier juridic Ioan Stanişte, cu delegaţie depusã la dosar, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul autorului excepţiei reitereazã susţinerile orale prezentate în faţa instanţei de judecatã şi consemnate în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale. În esenţã, se aratã cã textul de lege atacat contravine principiului constituţional al neretroactivitãţii legii civile, în mãsura în care de prevederile acestuia beneficiazã şi persoane juridice care, la data intrãrii în vigoare a ordonanţei criticate, nu aveau în derulare un contract de furnizare cu furnizorii de utilitãţi. Se susţine, de asemenea, şi încãlcarea art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, precum şi a principiului de drept pacta sunt servanda, arãtându-se în acest sens cã, prin anularea datoriilor pe care beneficiarul de utilitãţi le are faţã de furnizor, se anuleazã şi clauza penalã stipulatã în contractul dintre cele douã pãrţi.
În final, solicitã interpretarea textului de lege atacat, în sensul clarificãrii sale în raport cu normele constituţionale invocate, precizând cã ministerele emitente ale actului normativ criticat nu au un punct de vedere unitar asupra modului sãu de aplicare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Aratã cã interpretarea textului de lege criticat, operaţiune solicitatã expres de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu aparţine competenţei Curţii Constituţionale, ci instanţei de judecatã în faţa cãreia se soluţioneazã cauza. Totodatã, precizeazã cã textul de lege atacat nu poate fi interpretat decât în sensul unor efecte juridice avute în vedere de legiuitor, cu respectarea principiilor neretroactivitãţii legii civile şi a aplicãrii imediate a legii în timp.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.807/2004, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 privind mãsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. - Sucursala Electrocentrale Doiceşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile art. 1 alin. (4) din ordonanţa criticatã încalcã prevederile art. 15 alin. (2), precum şi cele ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Astfel, se precizeazã cã "ministerele emitente ale actului normativ nu au un punct de vedere unitar cu privire la modul de aplicare a acestui articol", în sensul cã "Ministerul Administraţiei şi Internelor considerã cã beneficiazã de anularea penalitãţilor şi a majorãrilor de întârziere şi persoanele juridice care la data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã aveau debite fãrã sã existe un contract de furnizare în derulare, fiind suficient sã existe un grafic de eşalonare a datoriilor", în timp ce "Ministerul Economiei şi Comerţului considerã cã art. 1 alin. (4) se aplicã numai persoanelor juridice care au un contract în derulare cu furnizorii de utilitãţi". Întrucât textul de lege criticat nu distinge, autorul excepţiei considerã cã acesta "este neconstituţional numai dacã se interpreteazã în sensul cã anularea majorãrilor şi penalitãţilor de întârziere se aplicã şi persoanelor juridice care la data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã nu aveau în derulare un contract de furnizare cu furnizorii de utilitãţi", întrucât "o asemenea interpretare ar duce la încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie". Dispoziţiile criticate contravin, din aceastã perspectivã, şi principiului libertãţii comerţului, deoarece, "prin anularea majorãrilor şi penalitãţilor, statul se implicã în contractele dintre societãţile comerciale, anulând, practic, clauza penalã", creându-se "grave prejudicii societãţilor care au creanţe" şi nesocotind, astfel, "libertatea pãrţilor contractante de a stabili anumite clauze care sã le asigure o protecţie financiarã şi economicã".
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Constatând cã, "într-adevãr, nu existã un punct de vedere unitar privind interpretarea <>art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 ", instanţa de judecatã considerã cã, "din modul de formulare" al textului de lege criticat, acesta "apare ca fiind în contradicţie cu art. 15 alin. (2) din Constituţie", "în mãsura în care dispoziţiile sale sunt aplicabile şi pentru o situaţie juridicã anterioarã".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens se susţine cã "actul normativ supus criticii este, în esenţã, procedural şi, drept urmare, de strictã interpretare şi aplicare, stabilind înlesniri de naturã financiar-fiscalã în interesul agenţilor economici avuţi în vedere". Se apreciazã cã "nu se pune problema inexistenţei contractelor de furnizare în derulare" la data de 30 iunie 2004 - datã prevãzutã de textul de lege criticat ca termen limitã pentru plata obligaţiilor curente şi restante pentru consumurile specificate potrivit facturilor, în vederea anulãrii penalitãţilor şi majorãrilor de întârziere - "întrucât astfel de consumuri se factureazã pe baze contractuale, în regimul convenit de pãrţi şi cu respectarea prevederilor legale". Mai mult, se aratã cã, "la art. 1 alin. (1), ordonanţa de urgenţã face, într-adevãr, referire la grafice de eşalonare pentru obligaţiile restante ale persoanelor juridice în cauzã, dar care (...) nu exclud existenţa contractelor de furnizare". În final, se apreciazã cã, "întrucât prevederile <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 sunt neechivoce şi neinterpretabile, nu ar rezulta, în aceste condiţii, cã acestea încalcã dispoziţiile constituţionale".
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 privind mãsuri de diminuare a arieratelor din economie sunt constituţionale. Astfel, se aratã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã principiul neretroactivitãţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât acestea "sunt de imediatã aplicare şi produc efecte pentru viitor". În acest sens sunt invocate Deciziile Curţii Constituţionale nr. 73 din 6 martie 2001, nr. 330 din 27 noiembrie 2001 şi nr. 458 din 2 decembrie 2003.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 privind mãsuri de diminuare a arieratelor din economie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 mai 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Acestea au urmãtorul cuprins: "(4) Persoanele juridice prevãzute la alin. (1), care plãtesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligaţiile curente şi restante pentru consumul de energie electricã, energie termicã, apã şi gaze naturale pânã la 30 iunie 2004, beneficiazã de anularea penalitãţilor şi majorãrilor de întârziere."
Autorul excepţiei susţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 15 alin. (2) şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 135 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sã asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie."
Examinând textul de lege criticat, Curtea reţine existenţa a douã motive de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate:
1. Prin alin. (4) al <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 privind mãsuri de diminuare a arieratelor din economie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 mai 2004, aprobatã prin <>Legea nr. 358/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 10 septembrie 2004, Parlamentul a instituit un termen de graţie - 30 iunie 2004 - pânã la împlinirea cãruia persoanele juridice consumatoare de utilitãţi care plãtesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligaţiile curente şi restante pentru consumul de energie electricã, energie termicã, apã şi gaze naturale, beneficiazã de anularea penalitãţilor şi majorãrilor de întârziere. Rezultã cã textul de lege criticat are o aplicare limitatã în timp, situatã între data intrãrii în vigoare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 - 28 mai 2004, data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial al României - şi data de 30 iunie 2004, prevãzutã de alin. (4) al art. 1.
Curtea Constituţionalã constatã cã excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã în faţa instanţei de judecatã la data de 8 octombrie 2004, datã la care dispoziţiile alin. (4) al <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 nu mai erau în vigoare. Potrivit prevederilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitaj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã numai dacã acestea sunt în vigoare, iar conform alin. (6) al aceluiaşi articol, atunci când nu sunt îndeplinite aceste condiţii, instanţa de judecatã însãşi trebuie sã respingã excepţia ca inadmisibilã, printr-o încheiere motivatã, fãrã a mai sesiza instanţa de contencios constituţional. Deoarece instanţa de judecatã nu s-a conformat acestor dispoziţii legale, Curtea Constituţionalã urmeazã sã respingã aceastã excepţie ca fiind inadmisibilã, sub acest motiv.
2. Un al doilea motiv de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate ţine de problema interpretãrii şi aplicãrii dispoziţiilor considerate ca fiind neconstituţionale.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale "numai în mãsura în care se aplicã persoanelor juridice care la data intrãrii în vigoare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 aveau un contract în derulare cu furnizorii de utilitãţi". Se susţine, în continuare, cã textul invocat este neconstituţional "numai dacã se interpreteazã în sensul cã anularea majorãrilor şi penalitãţilor de întârziere se aplicã şi persoanelor juridice care, la data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã, nu aveau în derulare un contract de furnizare cu furnizorii de utilitãţi", interpretare care contravine principiului neretroactivitãţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Curtea observã cã, în ceea ce priveşte problema dacã dispoziţiile alin. (4) al <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 se aplicã numai persoanelor juridice care aveau în derulare un contract de furnizare de utilitãţi sau se aplicã şi celor care la data intrãrii în vigoare a ordonanţei nu aveau un asemenea contract, aceasta nu este o problemã de constituţionalitate care sã vizeze Curtea Constituţionalã, ci o problemã de aplicare a legii, de competenţa instanţei judecãtoreşti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2004 privind mãsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. - Sucursala Electrocentrale Doiceşti în Dosarul nr. 2.807/2004 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 februarie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Niţã
_________________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016