Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 852 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 630 din 5 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Asociaţia "Anticorupţia" din Bucureşti în Dosarul nr. 2.650/120/2009 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã, pentru partea Consiliul Judeţean Dâmboviţa, domnul consilier juridic Claudiu Cãtãlin Toader, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Consiliului Judeţean Dâmboviţa, care solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.650/120/2009, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã de Asociaţia "Anticorupţia" din Bucureşti, într-un dosar având ca obiect plângerea formulatã împotriva refuzului de comunicare a unor informaţii de interes public.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât instanţa nu este obligatã sã respecte, în acelaşi timp, şi prevederile art. 1.169 din Codul civil, administrarea probelor trebuind sã fie legatã de respectarea principiilor egalitãţii în drepturi şi accesului liber la justiţie.
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, care la data ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate, aveau urmãtorul conţinut: "Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considerã necesare, chiar dacã pãrţile se împotrivesc."
Ulterior sesizãrii Curţii, prevederile art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, şi au în prezent urmãtorul conţinut: "Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Dacã probele propuse nu sunt îndestulãtoare pentru lãmurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca pãrţile sã completeze probele. De asemenea, judecãtorul poate, din oficiu, sã punã în discuţia pãrţilor necesitatea administrãrii altor probe, pe care le poate ordona chiar dacã pãrţile se împotrivesc."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 21 - Accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, dispoziţiile art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã au fost modificate prin Legea nr. 202/2010. Noul text preia soluţia legislativã criticatã de autorul excepţiei, el fiind de imediatã aplicare, astfel încât Curtea se va pronunţa asupra textului legislativ în noua redactare.
Analizând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând cã sunt constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 260 din 6 martie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008, Curtea a constatat cã legiuitorul român a optat pentru instituirea rolului activ al judecãtorului în procesul civil, pornind de la premisa cã justiţia constituie un serviciu public al cãrui scop este nu numai soluţionarea conflictelor dintre pãrţi, ci şi restabilirea ordinii de drept, ceea ce este în deplinã concordanţã cu prevederile art. 124 din Constituţie referitor la înfãptuirea justiţiei. Pe de altã parte însã, intervenţia judecãtorului în virtutea rolului sãu activ este limitatã de principiul disponibilitãţii.
Pornind de la aceste considerente, Curtea a constatat cã nu poate fi reţinutã critica privind încãlcarea dreptului la apãrare al pãrţilor, între modalitãţile în care rolul activ al judecãtorului se poate manifesta înscriindu-se, de exemplu, şi încuviinţarea probelor dupã trecerea termenului stabilit de lege, în situaţia când partea nu a solicitat proba din neştiinţã sau din cauza lipsei de pregãtire. Totodatã, consacrarea rolului activ al judecãtorului are ca scop asigurarea unui echilibru procesual între pãrţi şi respectarea principiului egalitãţii acestora.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia pronunţatã prin decizia menţionatã, cât şi considerentele acesteia sunt valabile şi în prezenta cauzã, inclusiv în ceea ce priveşte art. 16 şi art. 21 din Constituţie.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Asociaţia "Anticorupţia" din Bucureşti în Dosarul nr. 2.650/120/2009 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
