Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 845 din 3 iunie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 845 din 3 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 524 din 30 iulie 2009
DECIZIE nr. 845 din 3 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 524 din 30 iulie 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, excepţie ridicatã de Asociaţia "Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţã" din Buzãu în Dosarul nr. 4.426/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 26 mai 2009, în prezenţa reprezentantului autorului excepţiei şi al Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea a admis cererea de amânare a pronunţãrii formulatã de partea prezentã în vederea depunerii de concluzii scrise şi, în consecinţã, a dispus amânarea pronunţãrii pentru data de 3 iunie 2009.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.426/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Asociaţia "Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţã" din Buzãu într-o cauzã având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ, respectiv a unei hotãrâri emise de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminãrii. În motivarea acţiunii introductive, reclamantul invocã excepţia de neconstituţionalitate ce vizeazã "reglementãrile din România cu referire la desfãşurarea referendumului pentru demiterea Preşedintelui României din 19.05.2007", "materializate în prevederile <>art. 1 alin. (3) din Hotãrârea nr. 21/2007 a Parlamentului României, coroborate cu prevederile <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, preluate şi prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 372/2007 , pct. 29 şi 30 din Anexã." Prin încheierea de sesizare, instanţa de contencios administrativ a respins ca inadmisibilã cererea de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la prevederile <>art. 1 alin. (3) din Hotãrârea Parlamentului nr. 21/2007 şi ale pct. 29 şi 30 din anexa la <>Hotãrârea Guvernului nr. 372/2007 şi, totodatã, a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã, prin reglementarea desfãşurãrii referendumului pentru demiterea Preşedintelui României din data de 19 mai 2007 într-o zi de sâmbãtã, în intervalul orar 8.00 - 20.00, cetãţenii aparţinând cultelor religioase care au ca zi sãptãmânalã de rugãciune sâmbãta - conform practicilor şi ritualurilor religioase a cãror alegere este garantatã prin prevederi constituţionale şi internaţionale - nu şi-au putut exercita dreptul fundamental de a vota. Or, libertatea conştiinţei este garantatã, iar libertatea credinţelor religioase nu poate fi îngrãditã sub nicio formã; libertatea religioasã cuprinde dreptul oricãrei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a şi-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practici şi ritualuri specifice cultului. Autorul excepţiei face referire la demersurile legale prin care a solicitat Biroului Electoral Central şi Guvernului României sã dispunã modificarea cu numai douã ore a programului secţiilor de votare în cel puţin o secţie de votare din fiecare localitate sau din localitãţile în care existã cetãţeni aparţinând confesiunilor religioase care au declaratã sâmbãta ca zi sãptãmânalã de închinare. Demersurile nu au fost, însã, soluţionate în mod favorabil petentului, astfel cã s-a adresat, în cele din urmã, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminãrii, pentru ca, prin hotãrâre, acesta sã confirme caracterul discriminatoriu - pe motive de apartenenţã religioasã - al modului în care instituţiile abilitate au organizat şi supravegheat corecta desfãşurare a referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României, din data de 19 mai 2007. Hotãrârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminãrii de respingere a cererii formulate a fost ulterior atacatã de Asociaţia "Solidaritatea pentru Libertate şi Conştiinţã" în faţa instanţei de contencios administrativ.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului nu încalcã prevederile din Constituţie invocate, susţinerile autorului excepţiei vizând mai mult o lipsã de reglementare, în sensul stabilirii prin lege a unei reglementãri care sã aibã în vedere şi persoanele aparţinând confesiunilor religioase care au sâmbãta ca zi sãptãmânalã de rugãciune, astfel încât aceştia sã-şi poatã exercita dreptul de vot. Mai mult, textul criticat nu se referã decât la orele între care se desfãşoarã scrutinul şi nu stabileşte o anumitã zi din sãptãmânã în care trebuie sã aibã loc referendumul.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Textul legal criticat stabileşte doar intervalul orar în care se poate desfãşura scrutinul, data - şi, implicit, ziua din sãptãmânã în care acesta se desfãşoarã - fiind stabilitã, în condiţiile <>art. 15 lit. b) din Legea nr. 3/2000 , prin <>Hotãrârea Parlamentului nr. 21/2007 . Or, faptul cã dispoziţiile art. 34 din legea atacatã, doar coroborate cu alte acte administrative adoptate în aplicarea legii, creeazã premisele vãtãmãrii unui drept sau interes legitim al autorului excepţiei, excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, controlul revenind instanţei de contencios administrativ, la care reclamantul a recurs deja. Mai mult, opţiunea legiuitorului exprimatã prin <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 nu poate fi interpretatã ca o încãlcare a prevederilor <>art. 1 alin. (1) , <>art. 4 , <>art. 11 , <>art. 20 , <>art. 16 alin. (1) , <>art. 29 , <>art. 36 sau ale <>art. 53 din Constituţie , iar majoritatea dispoziţiilor fundamentale invocate nu au incidenţã în cauzã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt constituţionale. Textul legal criticat nu instituie privilegii sau discriminãri pe criterii arbitrare şi nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau libertãţi constituţionale, astfel cum pretinde autorul excepţiei. Se observã, în plus, cã acesta vizeazã, în susţinerile sale, aspecte ce ţin de omisiuni de reglementare, ceea ce excedeazã controlului Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile <>Constituţiei , precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, având urmãtorul conţinut: "Scrutinul se va deschide la ora 8,00 şi se va încheia la ora 20,00."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 1 alin. (3) cu privire la valorile supreme ale statului român, <>art. 4 alin. (2) şi <>art. 16 alin. (1) , sub aspectul egalitãţii cetãţenilor în drepturi, fãrã deosebire de religie, <>art. 29 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la libertatea conştiinţei, <>art. 36 - Dreptul de vot şi ale <>art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Invocând prevederile <>art. 11 alin. (1) şi ale <>art. 20 alin. (1) din Legea fundamentalã , autorul excepţiei apreciazã cã sunt încãlcate şi <>Declaraţia universalã a drepturilor omului , Declaraţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de intoleranţã şi de discriminare bazate pe religie sau credinţã, adoptatã de Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 36/55 din 25.11.1981, "actele şi celelalte tratate la care România este parte", care consacrã principiile nediscriminãrii şi al egalitãţii în faţa legii, precum şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţã şi de religie.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Criticile de neconstituţionalitate formulate reclamã existenţa unui raport de contrarietate între prevederile <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, pe de o parte, şi normele constituţionale şi convenţionale care garanteazã libertatea de gândire, de conştiinţã şi cea religioasã, precum şi dreptul de vot, pe de altã parte. Conflictul dintre reglementarea legii atacate şi textele fundamentale invocate se bazeazã pe ideea discriminãrii pe criterii de apartenenţã religioasã, având în vedere situaţia de fapt şi de drept expusã de autorul excepţiei: împiedicarea efectivã a cetãţenilor aparţinând cultelor religioase care au ca zi sãptãmânalã de rugãciune ziua de sâmbãtã de a participa la referendumul pentru demiterea Preşedintelui României din data de 19 mai 2007, sâmbãtã, în intervalul orar 8.00 - 20.00.
Curtea constatã cã susţinerile autorului excepţiei nu sunt întemeiate.
Scopul dispoziţiilor <>art. 9 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale <>art. 18 din Declaraţia universalã a drepturilor omului , al Declaraţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de intoleranţã şi de discriminare bazate pe religie sau credinţã, precum şi al <>art. 29 din Constituţia României , invocate, este acelaşi: protejarea şi garantarea libertãţii individuale de gândire, de conştiinţã şi de religie. Dacã sub aspectul laturii interioare, intime, aceste drepturi au caracter absolut, este recunoscut caracterul lor relativ din perspectiva componentei externe, de exteriorizare sau manifestare a acestora. Garantarea libertãţilor amintite presupune din partea statului respectarea unor obligaţii specifice, fie negative, fie pozitive, acestea din urmã fiind concretizate în mãsuri adecvate, astfel încât sã fie evitatã perturbarea exerciţiului libertãţii individuale de gândire, de conştiinţã şi de religie.
Contrar susţinerilor autorului excepţiei, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului nu materializeazã o ingerinţã din partea autoritãţilor statale în ceea ce priveşte exercitarea nestingheritã a libertãţii conştiinţei, consacratã de <>art. 29 din Constituţie , şi nici a dreptului fundamental de vot, prevãzut de <>art. 36 din aceasta.
Sub un prim aspect, Curtea reţine cã sursa pretinsului conflict de constituţionalitate rezidã în imposibilitatea exercitãrii concomitente, în cazul în speţã, a unui drept electoral - dreptul de vot - şi a libertãţii religioase, manifestate prin practicarea unor ritualuri specifice cultului care are declaratã zi de rugãciune ziua a şaptea a sãptãmânii, sâmbãta. Atât stabilirea zilei de sâmbãtã ca datã în care a avut loc referendumul pentru demiterea Preşedintelui României din 19 mai 2007, prin <>art. 1 alin. (3) din Hotãrârea nr. 21/2007 a Parlamentului României, cât şi intervalul orar prevãzut de textul legal criticat, au împiedicat adepţii acestui cult sã-şi poatã exprima votul în cadrul referendumului atunci organizat, aceştia având obligaţii religioase de îndeplinit pe durata întregii zile de sâmbãtã, pânã la apusului soarelui.
Or, faţã de aceste susţineri ale autorului excepţiei, Curtea constatã cã nu existã stare de incompatibilitate între calitatea de cetãţean, în virtutea cãreia o persoanã are dreptul de vot, şi cea de practicant al unui cult religios recunoscut de statul român. Nicio prevedere legalã conformã cu normele Constituţiei nu poate reglementa o interdicţie în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, astfel cã, nici în cazul de faţã, nu se pune problema unei restricţii sub aspectul <>art. 53 din Legea fundamentalã . Faptul cã, prin modalitatea de organizare şi desfãşurare a referendumului pentru demiterea Preşedintelui României din data de 19 mai 2007, reglementatã prin lege cu aplicabilitate generalã pentru toţi cetãţenii ţãrii, adepţii unei minoritãţi religioase din România au fost în imposibilitate de a-şi exercita efectiv dreptul la vot, alegând, în schimb, ca, în acelaşi interval orar destinat scrutinului, sã-şi îndeplineascã obligaţiile şi practicile religioase specifice cultului, nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 şi nici într-o restrângere fie a exerciţiului dreptului de vot, fie a libertãţii religioase.
Dreptul de vot exprimã esenţa relaţiei cetãţean - stat, independentã de relaţia cetãţean - bisericã, iar, potrivit <>art. 2 alin. (1) din Constituţie , referendumul, alãturi de alegerile organizate pentru constituirea organelor reprezentative ale poporului român, reprezintã modalitatea constituţionalã de exercitare a suveranitãţii naţionale. Totodatã, conform <>art. 29 alin. (5) din Legea fundamentalã , "Cultele religioase sunt autonome faţã de stat şi se bucurã de sprijinul acestuia[...]", însã organizarea acestora urmeazã sã aibã loc potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii, fãrã sã perturbe ordinea de drept a statului şi sã afecteze drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor. Or, importanţa unui referendum sau a alegerilor ce au loc, la un moment dat, într-un stat, primeazã net sub aspectul nivelului de interes general faţã de interesul restrâns, de grup sau individual, pe care îl proclamã o anumitã minoritate religioasã, astfel încât adepţii unui astfel de cult nu pot pretinde în mod justificat ca organizarea operaţiunilor specifice unui scrutin naţional sã aibã loc în funcţie de practicile proprii acelui cult. În materie electoralã, şi nu numai, legiuitorul are în vedere interesul general al societãţii şi nu poate legifera în funcţie de opţiunea religioasã a fiecãrui cetãţean, fãrã ca astfel sã se poatã susţine încãlcarea prevederilor <>art. 29 din Constituţie , referitoare la libertatea conştiinţei. Totodatã, aceastã politicã legislativã nu poate avea semnificaţia unei discriminãri pe criterii de apartenenţã religioasã, cum susţine autorul excepţiei, ci exprimã mecanismul firesc al unui stat de drept, democratic şi social, în care drepturile şi libertãţile cetãţenilor sunt protejate astfel încât sã se realizeze un echilibru rezonabil între interesul general al societãţii, pe de o parte, şi drepturile şi libertãţile individuale, pe de altã parte.
Spre deosebire de legislaţia electoralã pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, Preşedintelui României şi autoritãţilor administraţiei publice locale, care stabileşte cã acestea se desfãşoarã într-o singurã zi, care poate fi numai duminica, în materia referendumului <>art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/2000 prevede cã obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc "prin hotãrâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Preşedintelui României, cu respectarea <>art. 95 alin. (3) din Constituţie ", potrivit cãruia "Dacã propunerea de suspendare din funcţie este aprobatã, în cel mult 30 de zile se organizeazã un referendum pentru demiterea Preşedintelui." Aşadar, ziua în care are loc referendumul pentru demiterea Preşedintelui României trebuie stabilitã în funcţie de data hotãrârii Parlamentului privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în cel mult 30 de zile. În acest cadru constituţional şi legal, Parlamentul prin <>Hotãrârea nr. 20 din 19 aprilie 2007 a decis suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, iar prin <>art. 1 alin. (3) din Hotãrârea nr. 21 din 24 aprilie 2007 a stabilit cã "Referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României va avea loc la data de 19 mai 2007". Aceste acte normative, potrivit <>art. 146 din Constituţie , nu intrã, însã, în sfera controlului de constituţionalitate.
De altfel, sugestiile autorului excepţiei privind anumite soluţii practice pentru evitarea, cu prilejul referendumului din data de 19 mai 2007, a pretinsului conflict legat de imposibilitatea exercitãrii dreptului de vot al cetãţenilor aparţinând cultului religios ce are declaratã ca zi de rugãciune ziua de sâmbãtã, pe lângã faptul cã au caracterul unor propuneri de lege ferenda, ce nu pot fi reţinute de Curtea Constituţionalã, prezintã, totodatã, numeroase impedimente sub aspectul derulãrii tuturor procedurilor şi operaţiunilor specifice procesului electoral în condiţii de maximã siguranţã şi transparenţã. Calendarul specific organizãrii alegerilor, ca de altfel şi al organizãrii unui referendum, nu permite niciun fel de abatere de la paşii prestabiliţi în acest sens de actele normative în materie, deoarece toate operaţiunile trebuie sã se desfãşoare în acelaşi interval de timp pe întreg teritoriul ţãrii, fãrã excepţii sau întârzieri, pentru a nu fi pusã sub semnul întrebãrii corectitudinea desfãşurãrii scrutinului. Aşa fiind, critica autorului excepţiei vizeazã mai degrabã o problemã de ordin practic şi organizatoric al desfãşurãrii referendumului din data de 19 mai 2007, şi nu de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, care sã revinã competenţei Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, excepţie ridicatã de Asociaţia "Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţã" din Buzãu în Dosarul nr. 4.426/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iunie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016