Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Ionela Coculescu în Dosarul nr. 9.901/280/2007 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã partea Florina Arsene, prin avocatul Iordache Sofronie, şi partea Adriana Daniela Arsene, prin curator Severicã-Ionel Neagu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Avocatul solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã exproprierea nu are legãturã cu partajul succesoral, reglementat de dispoziţiile art. 728 din Codul civil.
Curatorul solicitã, de asemenea, respingerea excepţiei pentru aceleiaşi motive.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA ,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 9.901/280/2007, Judecãtoria Piteşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Ionela Coculescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul invocã art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie şi susţine cã dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale, întrucât încetarea stãrii de indiviziune pe cale judiciarã, prin partajarea în naturã şi stabilirea unei sulte, constituie un act de expropriere, contrar Legii fundamentale.
Judecãtoria Piteşti - Secţia civilã considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA ,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile prevederilor art. 728 din Codul civil, care au urmãtorul conţinut: "Nimeni nu poate fi obligat sã rãmânã în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împãrţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.
Se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dupã trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) şi (3) referitoare la garantarea proprietãţii private şi condiţiile în care poate opera exproprierea.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 143 din 23 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie 2006, Curtea a reţinut cã "este de principiu cã proprietatea, în majoritatea cazurilor, este purã şi simplã. Sunt situaţii însã când proprietatea este afectatã de modalitãţi şi prezintã forme speciale. O astfel de modalitate a proprietãţii o reprezintã proprietatea indivizã.
Aceastã situaţie însã, uneori, nu este avantajoasã pentru proprietari şi nici favorabilã pentru exploatarea economicã a bunurilor, din cauza dificultãţii de a se exercita toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, pentru asigurarea unei bune circulaţii a bunurilor şi în interesul coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea sã poatã lua sfârşit oricând şi în mod liber. În consecinţã, art. 728 din Codul civil dispune cã "Nimeni nu poate fi obligat a rãmâne în indiviziune". Deşi art. 728 se referã, în principiu, la partajul succesoral, el conţine o regulã ce se aplicã la toate indiviziunile, oricare ar fi izvorul lor, astfel cã orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fãrã ca ceilalţi coproprietari sã se poatã opune, cu o singurã excepţie, anume cea prevãzutã de alineatul 2, şi anume posibilitatea coproprietarilor de a conveni sã rãmânã în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului".
Aşadar Curtea a reţinut cã textul art. 728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectãrii normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private, reprezentând totodatã o aplicare a principiului potrivit cãruia "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea".
De altfel, analizând criticile de neconstituţionalitate şi argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea observã cã pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este dedusã din nemulţumirea autorului excepţiei cu privire la modul de partajare al bunurilor aflate în indiviziune. În acest sens, Curtea constatã cã modalitatea efectivã prin care se realizeazã partajul succesoral este un atribut exclusiv al instanţei de judecatã, care trebuie sã ţinã seama, la formarea şi atribuirea loturilor, de criteriile stabilite prin dispoziţiile art. 673^9 din Codul de procedurã civilã.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Ionela Coculescu în Dosarul nr. 9.901/280/2007 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
