Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea privind impozitul progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, excepţie ridicatã de Mia Silvia Condor şi de Gabriel Dan Chiş în Dosarul nr. 1.636/187/2007 al Judecãtoriei Salonta.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.636/187/2007, Judecãtoria Salonta a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 din Legea privind impozitul progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921.
Excepţia a fost invocatã de Mia Silvia Condor şi de Gabriel Dan Chiş, într-un dosar având ca obiect dezbaterea unei succesiuni.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu mai corespund principiilor actualei Constituţii a României. Astfel, norma aşazã un impozit injust împotriva unor categorii de moştenitori (cei de pânã la gradul 4) şi îngrãdeşte dreptul firesc la moştenire al celorlalte categorii de moştenitori (de la gradul 5 la gradul 12), pe care îi scuteşte de plata unui impozit, îngrãdindu-le dreptul la moştenire. Astfel, impozitele nu mai sunt aşezate just şi echitabil şi restrâng exerciţiul dreptului natural la moştenire pe alte considerente decât cele prevãzute de Legea fundamentalã.
Judecãtoria Salonta apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 din Legea privind impozitul progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, publicatã în Monitorul Oficial nr. 91 din 28 iulie 1921. Din notele scrise ale autorului rezultã însã cã, în realitate, acesta criticã pentru neconstituţionalitate dispoziţiile art. 676 din Codul civil. În aceste condiţii, Curtea urmeazã a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 676 din secţiunea a V-a "Despre succesiunile colaterale" a capitolului IV - "Despre succesiunile neregulate" din Codul civil, astfel cum au fost modificate prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921 şi potrivit cãrora, pe linie colateralã, rudele succed pânã la al patrulea grad inclusiv.
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 46 privind dreptul la moştenire, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 56 privind contribuţiile financiare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând cã acestea sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 911 din 23 iunie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 5 august 2009, Curtea a reţinut cã în legislaţia românã instituţia moştenirii este conceputã, în cadrul devoluţiunii legale, ca o moştenire de familie. În unele cazuri însã legãturile de rudenie pot fi foarte îndepãrtate, ceea ce ar înlãtura caracterul de succesiune de familie recunoscut instituţiei moştenirii, astfel încât, în mod corect, legiuitorul a limitat, pe linie colateralã, vocaţia succesoralã legalã la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea proximitãţii gradelor de rudenie.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Curtea constatã cã dispoziţiile art. 676 din Codul civil se referã la dreptul de moştenire al rudelor şi nu la impozitul pe masa succesoralã, astfel încât Curtea nu poate reţine incidenţa art. 56 din Constituţie.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 676 din Codul civil, excepţie ridicatã de Mia Silvia Condor şi de Gabriel Dan Chiş în Dosarul nr. 1.636/187/2007 al Judecãtoriei Salonta.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
