Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Codul penal, excepţie ridicatã de Marius Radu în Dosarul nr. 7/198/2004 (nr. vechi 1.929/2004) al Judecãtoriei Brezoi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul a depus la dosar concluzii scrise prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, deoarece critica autorului vizeazã o omisiune de reglementare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 7/198/2004 (nr. vechi 1.929/2004), Judecãtoria Brezoi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Codul penal, excepţie ridicatã de Marius Radu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 referitoare la Statul român şi ale art. 124 referitoare la Înfãptuirea justiţiei, deoarece nu prevãd ce se întâmplã în situaţia în care, pânã la judecarea definitivã a cauzei, a intervenit o lege mai favorabilã care a fost declaratã neconstituţionalã de cãtre Curtea Constituţionalã. Astfel, textul criticat, în pofida oricãror principii referitoare la ordinea de drept în statul de drept şi la înfãptuirea justiţiei, permite aplicarea unei legi neconstituţionale, deşi unica autoritate de jurisdicţie în materia contenciosului constituţional hotãrâse cu privire la contrarietatea acesteia cu Legea fundamentalã.
Judecãtoria Brezoi opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece art. 13 din Codul penal este o concretizare a art. 11 şi art. 12 din acelaşi cod, prin care se stabileşte legea penalã aplicabilã în cazul în care au intervenit una sau mai multe legi. În cazul de faţã, prin <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 au fost abrogate dispoziţiile art. 205, art. 206 şi art. 207 din Codul penal. Ca urmare, aceasta devenit legea mai favorabilã pentru inculpat. Faptul cã prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007 au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 nu este de naturã sã atragã neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 13 din Codul penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile. Aceasta cu atât mai mult cu cât principiul aplicãrii legii penale mai favorabile este un principiu general ce se aplicã pentru toate faptele penale şi nu numai pentru cele împotriva demnitãţii.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece faptul cã prevederile <>art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 au fost declarate neconstituţionale nu atrage neconstituţionalitatea art. 13 din Codul penal.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, textul legal criticat dã expresie principiului constituţional al neretroactivitãţii legii, cu excepţia legii penale mai favorabile. Sub acest aspect, stabilirea cazurilor de aplicare a legii penale mai favorabile reprezintã opţiunea legiuitorului, bazatã pe opţiuni de politicã penalã. De asemenea, textul indicat se aplicã uniform pentru toţi cetãţenii care se aflã în situaţia stabilitã de ipoteza normei menţionate şi nu instituie privilegii sau discriminãri pe criterii arbitrare. Principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, astfel încât este constituţional ca o lege sã stabileascã reguli diferite în raport cu persoane care se gãsesc în situaţii deosebite şi reguli analoge pentru persoane care se aflã în situaţii egale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 din Codul penal cu denumirea marginalã Aplicarea legii penale mai favorabile, care au urmãtorul conţinut:
Art. 13: "În cazul în care de la sãvârşirea infracţiunii pânã la judecarea definitivã a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplicã legea cea mai favorabilã.
Când legea anterioarã este mai favorabilã, pedepsele complementare care au corespondent în legea penalã nouã se aplicã în conţinutul şi limitele prevãzute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevãzute în legea penalã nouã nu se mai aplicã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 13 din Codul penal reglementeazã cu privire la aplicarea legii mai favorabile în cazul în care legea nouã intervine pânã la judecarea definitivã a cauzei. Prin aplicarea legii penale în timp se înţelege ansamblul de norme juridice penale ce izvorãsc din raţiuni de politicã penalã, prin care se reglementeazã modul de aplicare a principiului mitior lex în raport cu timpul sãvârşirii infracţiunii şi cu timpul tragerii la rãspundere penalã a celor ce au sãvârşit infracţiuni. Aşa fiind, este evident cã aceste dispoziţii nu cuprind norme de naturã a încãlca valorile statului de drept referitoare la demnitatea umanã, ca valoare supremã a statului de drept, şi principiile ce guverneazã actul de înfãptuire a justiţiei, deoarece, dimpotrivã, art. 13 din Codul penal reprezintã o consacrare a principiului constituţional al art. 15 alin. (2) potrivit cãruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."
Pretinsa neconstituţionalitate invocatã de autor este contrasã din aspecte ce privesc o reglementare omisivã, pe de o parte, şi din aspecte care, guvernate de raţiuni ce ocrotesc demnitatea umanã, tind sã anihileze principiul fundamental al aplicãrii legii penale mai favorabile, pe de altã parte. Aşadar, se poate constata cã, de fapt, autorul excepţiei nu criticã reglementarea ca atare, ci este nemulţumit de redactarea deficitarã. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica prevederile supuse controlului". În caz contrar, ar deveni legislator, fapt ce contravine art. 61 din Legea fundamentalã, potrivit cãruia numai Parlamentul "este unica autoritate legiuitoare a ţãrii".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Codul penal, excepţie ridicatã de Marius Radu în Dosarul nr. 7/198/2004 (nr. vechi 1.929/2004) al Judecãtoriei Brezoi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
