Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 84 din 8 martie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Cristina Radu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor <>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Fundaţia Editura Revista România Mare" - S.R.L. şi de Corneliu Vadim Tudor în Dosarul nr. 2.167/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 6 martie 2001 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 8 martie 2001.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, observa urmãtoarele: Prin Încheierea din 30 mai 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 2.167/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi a dispoziţiilor <>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Fundaţia Editura Revista România Mare" - S.R.L. şi de Corneliu Vadim Tudor. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii exceptiei susţin ca "<>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi art. 54 din Constituţie". Se apreciazã ca dispoziţiile <>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã, de care se prevaleazã reclamantul pentru a nu-şi timbra acţiunea, creeazã "o categorie de persoane privilegiate care pot sa introducã acţiuni fãrã satisfacerea taxei de timbru, precum şi o alta categorie care este supusã cu usurinta abuzurilor procesuale ale reclamanţilor. Aceasta situaţie este recunoscuta explicit de autorul <>Ordonanţei de urgenta nr. 53 din 19 mai 2000 , care însã nu aduce nici o modificare regimului timbrarii. Este adevãrat ca legea poate impune condiţii de exercitare a drepturilor, inclusiv a celor procesuale, dar ratiunea trebuie sa se afle în însãşi functionalitatea instituţiei juridice şi sa nu reprezinte un mijloc artificial de creare de facilitãţi pentru introducerea unor acţiuni de o anumitã categorie". Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se apreciazã ca scutirea introdusã la lit. f^1) se înscrie în ansamblul scutirilor de taxe judiciare de timbru introduse prin <>art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 , modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 53 din 19 mai 2000 , şi are ca temei importanta valorilor sociale ocrotite în asemenea cazuri, fãrã a se putea pretinde ca în aceste cazuri s-ar crea inegalitati sociale. Se considera ca scutirea de taxa de timbru a cererilor ce vizeazã aplicarea dreptului la propria imagine a unui cetãţean nu vizeazã anumite persoane, ci este instituitã în favoarea oricãrui cetãţean care se adreseazã justiţiei. Prin <>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 , se arata în continuare, nu se creeazã o protecţie specialã pentru o categorie de persoane privilegiate, deoarece acest text nu inlatura egalitatea dintre pãrţile procesului civil. Potrivit <>art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece <>Legea nr. 146/1997 recunoaşte tuturor cetãţenilor care se considera vãtãmaţi prin atingeri aduse onoarei, demnitãţii sau reputaţiei lor dreptul de a cere despãgubiri în justiţie fãrã plata vreunei taxe, neinstituind discriminãri de nici un fel; principiul egalitãţii în fata legii trebuie înţeles în sensul ca aceeaşi norma legalã nu poate fi aplicatã diferit, discriminatoriu de la un caz la altul, şi nicidecum în sensul ca legea n-ar putea prevedea mãsuri diferenţiate în funcţie de categoria de subiecte cãrora li se adreseazã sau de sfera relaţiilor sociale pe care o reglementeazã. În concluzie, se apreciazã ca nu au fost incalcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 54 din Constituţie. Cu privire la textul <>art. I pct. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 , care a modificat <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 , se arata ca "din studierea actelor dosarului rezulta ca semnatarii exceptiei au indicat în mod greşit textul menţionat, întrucât au avut în vedere tot textul art. 15 lit. f^1), şi nu textul <>art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 ". Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile partii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Analizând cererea prin care a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, deşi autorii exceptiei au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în realitate au fost avute în vedere doar dispoziţiile art. 15 lit. f^1) din lege, dispoziţii introduse prin pct. 4 al <>art. I din Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 şi modificate prin <>Legea nr. 112/1998 privind aprobarea acestei ordonanţe (lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998). În consecinta, controlul de constitutionalitate se va limita la aceste dispoziţii legale care au urmãtoarea redactare: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru: acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cãilor de atac, referitoare la: [...] f^1) stabilirea şi acordarea de despãgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnitãţii sau reputaţiei unei persoane fizice;" Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele mãsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despãgubiri pentru daunele morale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 23 mai 2000, s-au adus modificãri lit. f^1) a <>art. 15 din Legea nr. 146/1997 , text care are în prezent urmãtoarea redactare: "stabilirea şi acordarea de despãgubiri persoanei fizice pentru daunele morale aduse onoarei, demnitãţii, reputaţiei, vieţii intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine;" În jurisprudenta sa Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant ca, atunci când dispoziţia legalã invocatã a fost modificatã, excepţia poate sa fie examinata dacã textul legal, în noua sa redactare, conserva substanta din reglementarea iniţialã. De aceea, având în vedere ca aceasta cerinta este îndeplinitã, Curtea urmeazã sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 , în forma modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 . Autorul exceptiei susţine ca textul de lege criticat incalca dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), potrivit cãrora: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege", precum şi pe cele ale art. 54, conform cãrora "Cetãţenii romani, cetãţenii strãini şi apatrizii trebuie sa-şi exercite drepturile şi libertãţile constituţionale cu buna-credinţa, fãrã sa încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi". Examinând excepţia de neconstituţionalitate sub aspectul criticii privind încãlcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea constata ca fiind neîntemeiat argumentul potrivit cãruia prin textul de lege criticat s-ar incalca principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. Aceasta deoarece prin <>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 este scutitã de plata taxei de timbru orice persoana fizica, în cazul formularii de acţiuni şi cereri având ca obiect stabilirea şi acordarea de despãgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnitãţii, reputaţiei, vieţii intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine. Curtea constata ca fiind neîntemeiat şi argumentul potrivit cãruia prin textul de lege criticat s-ar institui un instrument de presiune asupra libertãţii de exprimare şi s-ar aduce astfel atingere principiului constituţional al exercitãrii cu buna-credinţa a drepturilor şi libertãţilor, prevãzut la art. 54 din Constituţie. Sub acest aspect Curtea retine ca libertatea de exprimare nu este absolutã, întrucât, conform art. 30 alin. (6) din Legea fundamentalã, aceasta "nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particularã a persoanei şi nici dreptul la propria imagine". În acest sens este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 205 din 17 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000, precum şi Decizia nr. 31 din 6 februarie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 4 aprilie 2001).
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Fundaţia Editura Revista România Mare" - S.R.L. şi de Corneliu Vadim Tudor în Dosarul nr. 2.167/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 8 martie 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Cristina Radu ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
