Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 84 din 10 februarie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 84 din 10 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 1 aprilie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Alexandru Alfred Anastasiu, Irenne Csap şi Alexandra Henriette Borundel în Dosarul nr. 11.330/2003 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde Alexandra Henriette Borundel personal, asistatã de avocat Laura Cosma, cu delegaţie la dosar; lipsesc ceilalţi autori ai excepţiei care sunt reprezentaţi de acelaşi avocat; rãspund de asemenea personal celelalte pãrţi, asistate de avocat Cãtãlin Pangratie, cu delegaţie la dosar.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Apãrãtorul autorilor excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine oral notele scrise depuse la instanţa de judecatã. Depune la dosar concluzii scrise.
Celelalte pãrţi prezente, prin apãrãtor, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, cu motivarea cã <>Legea nr. 10/2001 este un act normativ cu caracter reparator, adoptat cu respectarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la legile organice, iar prin textul de lege criticat se urmãreşte aplicarea principiului restitutio in integrum, fãrã a se restrânge sau afecta dreptul la moştenire al celorlalţi succesibili.
Având cuvântul în replicã, apãrãtorul autorilor excepţiei susţine cã principala criticã de neconstituţionalitate priveşte derogarea prin textul de lege criticat de la principiile Codului civil şi, ca urmare, încãlcarea dreptului la moştenire înscris în <>art. 46 din Constituţie, iar nu caracterul de lege organicã al Legii nr. 10/2001 , pe care nu îl neagã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciazã cã textul de lege criticat conţine o normã specialã, derogatorie de la prevederile dreptului comun, care nu aduce însã atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 11.330/2003, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Alexandru Alfred Anastasiu, Irenne Csap şi Alexandra Henriette Borundel într-o cauzã având ca obiect constatarea nulitãţii absolute a unui certificat de moştenitor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia considerã cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 16 alin. (1), art. 46 şi art. 73 alin. (3) lit. m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie.
În acest sens aratã cã, în condiţiile în care <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 prevede repunerea în termen a succesibililor care nu au acceptat succesiunea în termenul de opţiune succesoralã prevãzut de art. 700 alin. 1 din Codul civil, cu privire la bunurile care fac obiectul legii menţionate, aceştia venind astfel în concurs cu moştenitorii acceptanţi, drepturile celor din urmã sunt încãlcate, reglementarea legalã venind în contradicţie cu garantarea dreptului la moştenire consacratã de art. 46 din Constituţie.
De asemenea, considerã cã dispoziţiile de lege criticate încalcã şi prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât succesibilii care nu au acceptat moştenirea nu sunt sancţionaţi pentru dezinteresul manifestat, astfel încât pot dobândi bunurile restituite în temeiul <>Legii nr. 10/2001 în mod egal cu cei care au respectat prevederile imperative ale Codului civil.
Aceiaşi aratã cã <>Legea nr. 10/2001 nu este o lege organicã, ea nefiind adoptatã în condiţiile prevãzute de art. 76 alin. (1) din Constituţia României, deşi dispoziţiile criticate aduc modificãri regimului juridic general al moştenirii.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã textul de lege criticat dã expresie caracterului reparator al <>Legii nr. 10/2001 , în concordanţã cu care succesorii care nu au acceptat moştenirea din raţiuni conjuncturale au dreptul la reparaţii pentru prejudiciile suferite, ca urmare a preluãrii abuzive a imobilelor ce au aparţinut autorilor lor, alãturi de succesorii care şi-au manifestat opţiunea, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.
Considerã cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât "despre violarea principiului egalitãţii şi nediscriminãrii se poate vorbi atunci când se aplicã un tratament juridic diferenţiat în situaţii identice, fãrã sã existe o motivare obiectivã şi rezonabilã sau dacã existã o disproporţie între scopul urmãrit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, ipotezã ce nu se aplicã în cazul de faţã", deoarece atât moştenitorii care au acceptat succesiunea în termenul legal, cât şi moştenitorii care acceptã succesiunea în termenul instituit prin textul de lege criticat beneficiazã deopotrivã de prevederile cu caracter reparator ale <>Legii nr. 10/2001 .
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, apreciind totodatã cã <>Legea nr. 10/2001 a fost adoptatã ca lege organicã, deci cu respectarea prevederilor constituţionale incidente în materie.
Aratã cã repunerea în termenul de opţiune succesoralã instituitã prin dispoziţiile <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu încalcã, ci, dimpotrivã, dã expresie principiului garantãrii dreptului la moştenire înscris în art. 46 din Constituţie.
Apreciazã cã nici din perspectiva dispoziţiilor art. 16 din Constituţie criticile de neconstituţionalitate nu sunt întemeiate. Aceasta deoarece, chiar dacã se constatã o "uniformizare" a regimului juridic al unor categorii de subiecte aflate în ipoteze distincte - cei care acceptaserã în termen succesiunea autorilor lor, pe de-o parte, şi cei repuşi în termen prin textul de lege criticat, pe de altã parte, datã fiind finalitatea reparatorie a <>Legii nr. 10/2001 , reglementarea în cauzã este nu numai obiectivã şi rezonabilã, dar chiar necesarã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât textul de lege criticat se aplicã tuturor persoanelor fizice aflate în situaţia reglementatã de ipoteza normei juridice, fãrã a institui privilegii sau discriminãri între succesibilii care au acceptat succesiunea în termenul legal şi cei repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a textului de lege criticat prin raportare la art. 46 din Constituţie, aratã cã posibilitatea pe care legiuitorul a oferit-o oricãrui succesibil de a exercita dreptul de opţiune succesoralã nu este de naturã a încãlca dreptul la moştenire, întrucât repunerea de drept în termen a succesibililor care nu au acceptat succesiunea asigurã tocmai garantarea dreptului de moştenire, cu privire la bunurile imobile ce formeazã obiectul <>Legii nr. 10/2001 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului autorilor excepţiei şi ale apãrãtorului celorlalte pãrţi, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 4 alin. (3): "Succesibilii care, dupã data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a cãror restituire se solicitã în temeiul prezentei legi."
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1), art. 46 şi art. 73 alin. (3) lit. m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 46: "Dreptul la moştenire este garantat.";
- Art. 73 alin. (3): "Prin lege organicã se reglementeazã:
[...]
m) regimul juridic general al proprietãţii şi al moştenirii.";
- Art. 76 alin. (1): "Legile organice şi hotãrârile privind regulamentele Camerelor se adoptã cu votul majoritãţii membrilor fiecãrei Camere."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã textul de lege supus controlului dã expresie caracterului reparatoriu al <>Legii nr. 10/2001 prin aceea cã repunerea în termenul de acceptare a moştenirii a succesibililor care nu au acceptat succesiunea pentru bunurile care fac obiectul legii, bunuri preluate abuziv de statul totalitar cu încãlcarea dreptului de proprietate al titularilor, are ca finalitate respectarea principiului restitutio in integrum.
Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalitãţii înscris în art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât neacceptarea succesiunii în termenul definit de art. 700 alin. 1 din Codul civil nu este imputabilã lipsei de diligenţã a succesibililor cãrora li se aplicã prevederile <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , ci le-a fost impusã de starea de anormalitate instituitã în derularea raporturilor juridice. Scopul dispoziţiilor legale criticate este acela de a pune capãt perpetuãrii acestei stãri prin revenirea la normalitate, iar nu acordarea unui avantaj necuvenit, stabilit arbitrar, care sã genereze o inegalitate între succesibilii care au acceptat moştenirea în termenul instituit prin prevederile Codului civil şi cei care sunt repuşi în termenul de acceptare prin <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 .
Textul de lege care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu contravine principiului garantãrii dreptului la moştenire consacrat de art. 46 din Constituţie, ci, dimpotrivã, îi dã expresie prin restabilirea calitãţii de moştenitori acceptanţi pentru categoria de persoane avutã în vedere de <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , care, altminteri, ar fi fost exclusã de la moştenire. Faptul cã moştenitorii acceptanţi ab initio urmeazã sã vinã în concurs cu moştenitorii care beneficiazã de prevederile <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , suportând o diminuare corespunzãtoare a emolumentului moştenirii, nu semnificã o încãlcare a principiului constituţional al garantãrii dreptului la moştenire pentru prima categorie de succesibili, deoarece acest principiu priveşte dreptul la moştenire în general, iar nu dreptul la o anumitã moştenire, determinatã valoric. Principiul constituţional invocat consacrã deci intangibilitatea dreptului la moştenire şi prohibeşte lipsirea de plano de un atare drept, dar nu interzice diminuarea emolumentului de care poate beneficia succesibilul prin valorificarea dreptului sãu la moştenire.
Nici critica privind încãlcarea prin textul de lege criticat a art. 73 alin. (3) lit. m) raportat la <>art. 76 alin. (1) din Constituţie nu poate fi reţinutã, deoarece Legea nr. 10/2001 a fost adoptatã cu respectarea art. 74 alin. (1) [devenit art. 76 alin. (1)] din Constituţie, astfel cum rezultã din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, în care acest act normativ a fost publicat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Alexandru Alfred Anastasiu, Irenne Csap şi Alexandra Henriette Borundel în Dosarul nr. 11.330/2003 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 februarie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016