Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 839 din 2 iunie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   Ordonantei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea   Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele masuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publica a statului, si pentru vanzarea unor imobile, proprietate privata a statului, aflate in administrarea Regiei Autonome Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 839 din 2 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele masuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publica a statului, si pentru vanzarea unor imobile, proprietate privata a statului, aflate in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 22 iulie 2009
DECIZIE nr. 839 din 2 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat"
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 22 iulie 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", excepţie ridicatã de Silvana Constantinescu în Dosarul nr. 35.537/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 35.537/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", excepţie invocatã de Silvana Constantinescu într-o cauzã având ca obiect o acţiune în contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 contravin dispoziţiilor <>art. 1 alin. (3) , <>art. 16 alin. (1) , <>art. 44 alin. (1) şi (2) , <>art. 47 alin. (1) şi <>art. 135 alin. (2) din Constituţie , deoarece faptul cã locuinţele închiriate "fac obiect al proprietãţii private a statului ori cã ele se aflã în administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» nu justificã reglementarea vânzãrii acestora în mod diferit faţã de locuinţele proprietatea statului sau a unor societãţi comerciale, care se vând chiriaşilor". În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit cã legislaţia privitoare la vânzarea locuinţelor ocupate de chiriaşi nu încalcã dispoziţiile <>art. 44 din Constituţie , potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege, şi nici dispoziţiile <>art. 47 alin. (1) şi <>art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie referitoare la obligaţia statului de a asigura creşterea calitãţii vieţii şi de a lua mãsuri de protecţie socialã. Or, ordonanţa criticatã este contrarã acestor dispoziţii constituţionale, precum şi dispoziţiilor <>art. 1 alin. (3) din Constituţie , întrucât nu conţine norme de justiţie socialã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 2 februarie 2007. Curtea urmeazã sã examineze aceastã ordonanţã aşa cum a fost aprobatã prin <>Legea nr. 229/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 5 noiembrie 2008.
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale <>art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, ale <>art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale <>art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul de proprietate privatã, ale <>art. 47 referitoare la nivelul de trai, ale <>art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi a libertãţilor şi ale <>art. 135 alin. (2) lit. f) referitoare la economia României.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã în jurisprudenţa sa a mai efectuat controlul de constituţionalitate asupra unor dispoziţii cuprinse în Legea de aprobare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 , pronunţând <>Decizia nr. 38 din 30 ianuarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 15 februarie 2008.
Prin aceastã decizie, a fost soluţionatã sesizarea formulatã de un numãr de 70 de deputaţi privind neconstituţionalitatea <>art. 18^1 din Legea nr. 229/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 , potrivit cãruia deţinãtorii, persoane fizice sau juridice, care foloseau imobilele prevãzute la <>art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 şi aveau toate taxele aferente folosirii imobilului plãtite integral puteau sã cumpere acest imobil prin negociere directã. <>Art. 11 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 prevede cã "Imobilele, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» care au situaţia juridicã clarificatã şi nu sunt grevate de sarcini, pot fi vândute potrivit prevederilor prezentei ordonanţe", iar <>art. 11 alin. (2) din acelaşi act normativ statueazã: "în sensul prezentului capitol, prin imobile se înţeleg construcţiile care au altã destinaţie decât aceea de locuinţã, precum şi terenurile".
Autorii sesizãrii au apreciat cã dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 229/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 sunt contrare dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Constituţie , întrucât prin evitarea vânzãrii la licitaţie a imobilelor se instituie o mãsurã discriminatorie faţã de toate celelalte persoane care, potrivit dreptului comun, au acest drept, creând astfel un regim privilegiat pentru persoanele fizice şi juridice de drept privat care foloseau la data apariţiei <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 aceste imobile.
Cu prilejul examinãrii criticii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã a statuat, invocând atât practica sa, cât şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã "principiul constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, consacrat de <>art. 16 alin. (1) , ce se coreleazã cu prevederile cuprinse în <>art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, nu înseamnã cã reglementarea trebuie sã fie uniformã, aşa încât, dacã la situaţii egale trebuie sã corespundã un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul nu poate fi decât diferit, justificat în mod obiectiv şi raţional".
Cu acelaşi prilej, Curtea, examinând şi politica legiuitorului român în domeniul vânzãrii de locuinţe construite de stat, a reţinut cã "legiuitorul român a reglementat vânzarea-cumpãrarea locuinţelor construite din fondurile statului, deţinute de chiriaşi, prin norme cu caracter social, fiind exceptate de la aplicarea prevederilor <>art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/1992 , locuinţele care depãşesc suprafeţele maxime prevãzute în actele normative în baza cãrora s-au executat locuinţele din fondurile statului, precum şi locuinţele de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite în funcţii drept locuinţe pe durata exercitãrii funcţiei, chiar dacã acestea sunt scoase ulterior din evidenţa locuinţelor de protocol, al cãror regim juridic a fost stabilit prin <>Legea locuinţei nr. 114/1996 şi detaliat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 ".
Din examinarea comparativã a acestor dispoziţii, Curtea a concluzionat cu acel prilej cã legiuitorul a reglementat în mod distinct regimul juridic al locuinţelor de protocol, proprietate publicã a statului, faţã de cel al locuinţelor proprietate privatã a statului, constatând însã cã din aceastã ultimã categorie pot face parte şi locuinţele de protocol al cãror regim juridic de proprietate publicã a fost schimbat în cel de proprietate privatã prin hotãrâri ale Guvernului, aşa cum prevãd dispoziţiile <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia.
Aşadar, trecerea acestor locuinţe din categoria locuinţelor de protocol proprietate publicã şi care nu pot fi înstrãinate în categoria locuinţelor proprietate privatã a statului şi care pot fi înstrãinate nu poate justifica aplicarea regimului juridic al prevederilor anterioare - <>Decretul-lege nr. 61/1990 , <>Legea nr. 85/1992 şi <>Legea locuinţei nr. 114/1996 - întrucât foştii chiriaşi, cumpãrãtori ai locuinţelor construite din fondurile statului, le-au cumpãrat în condiţiile unor acte normative de aplicabilitate generalã, pe când deţinãtorii locuinţelor de protocol, trecute mai apoi din proprietatea publicã a statului în proprietatea privatã a statului, au dobândit calitatea de chiriaşi fie ca urmare a alegerii lor într-o demnitate publicã sau a numirii în funcţii publice, numai pe durata exercitãrii acestora, fie în baza unui act de folosire a locuinţelor la care nu aveau dreptul, legea neprevãzând o altã cale legalã de a închiria aceste locuinţe.
Prin urmare, posibilitatea de a cumpãra astfel de locuinţe prin negociere directã creeazã, în favoarea deţinãtorilor lor - demnitari, înalţi funcţionari publici, ori chiriaşi fãrã temei legal - un privilegiu nejustificat, obiectiv şi raţional faţã de celelalte persoane care ar dori sã le cumpere, poziţia socialã a acestor deţinãtori nereclamând o mãsurã cu caracter social din partea statului.
Faţã de toate aceste considerente, Curtea Constituţionalã a constatat cã dispoziţiile referitoare la "vânzarea prin negociere directã" din art. 13, prevãzut la art. I pct. 3, şi dispoziţiile cuprinse la art. I pct. 6 referitoare la <>art. 18^1 din Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 sunt neconstituţionale.
În cauza de faţã, Curtea constatã cã motivele de neconstituţionalitate invocate tind sã lipseascã de eficienţã tocmai <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 38 din 30 ianuarie 2008 , prin care prevederile <>art. 18^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2007 , care dãdeau posibilitatea vânzãrii prin negociere directã cãtre chiriaşi a fostelor locuinţe de protocol trecute ulterior din proprietate publicã a statului în proprietate privatã a acestuia, au fost declarate neconstituţionale şi eliminate din cuprinsul <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 .
Analizând susţinerile autoarei excepţiei, Curtea constatã cã aceasta criticã <>Ordonanţa Guvernului nr. 28/2007 tocmai prin prisma faptului cã "nu conţine norme de justiţie socialã".
Or, tocmai acest aspect a fost avut în vedere de Curtea Constituţionalã în pronunţarea <>Deciziei nr. 38 din 30 ianuarie 2008 , decizie în care s-a statuat cã "poziţia socialã a demnitarilor şi a înalţilor funcţionari publici nu reclamã o mãsurã cu caracter social din partea statului".
Pentru considerentele exprimate mai sus, Curtea constatã cã actul normativ criticat este în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", excepţie ridicatã de Silvana Constantinescu în Dosarul nr. 35.537/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 iunie 2009.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

-------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016