Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 829 din 2 octombrie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 829 din 2 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 723 din 25 octombrie 2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mihail Mincã în Dosarul nr. 1.380/89/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.380/89/2005, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mihail Mincã în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, ale art. 53 referitoare la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece persoana amendatã judiciar nu poate avea parte de un proces echitabil, întrucât aceeaşi instanţã care a aplicat amenda judiciarã este chematã sã judece şi contestaţia. Or, art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale statueazã cã aceiaşi judecãtori în faţa cãrora s-a produs incidentul judiciar şi s-a aplicat amenda judiciarã nu pot judeca şi contestaţia împotriva acesteia.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul legal criticat nu restrânge exercitarea unor drepturi sau a unor libertãţi şi nu împiedicã accesul liber la justiţie, dimpotrivã, prevede posibilitatea exercitãrii cãilor de atac în acord cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prin posibilitatea persoanei interesate de a face cerere de scutire sau reducere a amenzii se asigurã liberul acces la justiţie şi nicidecum nu se restrânge exercitarea unor drepturi sau a unor libertãţi. Aceste prevederi reprezintã o aplicare a dispoziţiilor art. 126 din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor judecãtoreşti şi instituirea regulilor de desfãşurare a procesului penal constituind o prerogativã a legiuitorului.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu sunt de naturã sã îngrãdeascã dreptul pãrţilor de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil. În plus, este firesc ca, în cadrul procesului penal, anumite abateri care pot fi sãvârşite de cãtre persoanele chemate sã coopereze la desfãşurarea activitãţii judiciare sã fie sancţionate.
În sfârşit, dispoziţiile legale criticate nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 199 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Procedura privitoare la amenda judiciarã, care au urmãtorul conţinut: "Persoana amendatã poate cere scutirea de amendã ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit dispoziţiilor legale criticate, persoana amendatã pentru sãvârşirea unei abateri judiciare poate cere organului de urmãrire penalã sau instanţei de judecatã, dupã caz, reducerea sau scutirea de amendã.
Critica autorului excepţiei este fundamentatã pe ideea încãlcãrii dreptului la un proces echitabil, întrucât aceeaşi autoritate care a aplicat sancţiunea este chematã, în pofida principiului nemo judex in causa sua, sã hotãrascã şi cu privire la reducerea sau scutirea amenzii judiciare. Aşa fiind, pornind de la principii general valabile unei judecãţi pe fondul cauzei, autorul le extinde şi la incidentele procedurale ce se pot ivi pe parcursul soluţionãrii litigiului. Or, nu poate fi pus semnul egalitãţii între cele douã situaţii. De altfel, cu privire la decizia organului emitent referitoare la cererea de scutire ori de reducere a amenzii judiciare, partea interesatã poate ataca încheierea judecãtorului odatã cu fondul, iar când contestaţia vizeazã ordonanţa procurorului are la îndemânã procedura prevãzutã de art. 275- art. 278 din Codul de procedurã penalã.
În plus, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a adoptat o atitudine flexibilã referitoare la judecarea unei cauze de cãtre o instanţã imparţialã, sens în care s-a cristalizat, pânã la proba contrarie, criteriul imparţialitãţii personale a magistratului vizat. Astfel, chiar în cauza Kyprianou contra Cipru, 2005, la care a fãcut trimitere autorul excepţiei, Curtea a constatat existenţa unei suspiciuni de imparţialitate nu din cauza faptului cã aceiaşi judecãtori se pronunţaserã anterior asupra cauzei, ci pentru cã aceştia s-au grãbit sã îl judece pe reclamant pentru comportamentul sãu recalcitrant din faţa instanţei, fãrã a-i adresa mai întâi un avertisment şi fãrã a-i da posibilitatea de a-şi retrage afirmaţiile fãcute la adresa completului. Iatã de ce instanţa europeanã a evitat sã statueze în mod tranşant o astfel de problemã, menţinând un statu quo tocmai pentru cã s-a apreciat cã circumstanţele fiecãrei speţe în parte sunt edificatoare pentru a se putea stabili dacã a fost sau nu afectatã imparţialitatea judecãtorului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mihail Mincã în Dosarul nr. 1.380/89/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 octombrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016