Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 828 din 16 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu referire la art. 146 din acelasi cod
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 828 din 16 noiembrie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu referire la art. 146 din acelasi cod    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 828 din 16 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu referire la art. 146 din acelasi cod

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.005 din 18 decembrie 2006

Ion Predescu - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu referire la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicatã de Georgeta Nãstase Silvestru în Dosarul nr. 1.545/3/2003 (numãr format vechi 1.251/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã partea Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv la <>Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 28 februarie 2006.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 mai 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 1.545/3/2003 (numãr format vechi 1.251/2006), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu referire la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicatã de Georgeta Nãstase Silvestru în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã alin. 5 al art. 215 din Codul penal, cu referire la art. 146 din acelaşi cod, încalcã normele constituţionale privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi cele potrivit cãrora economia României este o economie de piaţã, deoarece condiţioneazã încadrarea juridicã a faptei şi stabileşte rãspunderea penalã în funcţie de întinderea prejudiciului. Se aratã în acest sens cã "se contravine regulilor economiei de piaţã, în care valoarea unui bun, inclusiv a monedei, se stabileşte prin libera concurenţã şi nu prin intervenţia statului, şi cã se introduce un element de discriminare, întrucât o pagubã de 2 miliarde lei [...] are consecinţe derizorii pentru marile societãţi comerciale şi transnaţionale, inclusiv pentru bugetul statului, şi poate afecta grav eventual o întreprindere micã". Autoarea excepţiei conchide în sensul cã "se creeazã o infracţiune (agravantã) în care criteriul decisiv de incriminare devine cel monetar, stabilit aleatoriu de cãtre stat, deosebit de relativ în raport cu situaţiile concrete, ceea ce îl face discriminatoriu, într-o economie de piaţã, integratã unei pieţe uriaşe, cea a Uniunii Europene, în care respectivul criteriu nu mai are nici o relevanţã [...]".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autoarea excepţiei. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu conţin privilegii sau discriminãri în raport de criteriile egalitãţii în drepturi şi, de asemenea, nu încalcã art. 135 alin. (1) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora economia României este o economie de piaţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 215 alin. 5 din Codul penal, potrivit cãruia
"Înşelãciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi".
Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate face referire, de asemenea, la dispoziţiile art. 146 din Codul penal, potrivit cãrora "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubã materialã mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravã a activitãţii, cauzatã unei autoritãţi publice sau oricãreia dintre unitãţile la care se referã art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice."
Dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi ale art. 135 alin. (1), potrivit cãrora economia României este o economie de piaţã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
Curtea reţine cã incriminarea mai severã a infracţiunii de înşelãciune care a avut consecinţe deosebit de grave dã expresie politicii penale a statului şi nu aduce atingere, sub nici un aspect, egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, respectiv normelor constituţionale potrivit cãrora economia României este o economie de piaţã. Astfel, contrar susţinerilor autoarei excepţiei, art. 215 alin. 5 din Codul penal nu consacrã nici un privilegiu sau discriminare şi, de asemenea, nu încalcã libera iniţiativã şi libera concurenţã, care, potrivit dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din Legea fundamentalã, stau la baza economiei de piaţã.
În ceea ce priveşte susţinerile autoarei excepţiei cu privire la caracterul f2 ŞrelativŞ al criteriului valoric de 200.000 lei, care, potrivit art. 146 din Codul penal, determinã înţelesul expresiei "consecinţe deosebit de grave", criteriu apreciat ca fiind fãrã nici o relevanţã în condiţiile unei economii de piaţã, integratã celei a Uniunii Europene, şi care poate fi perceput în mod diferit, în funcţie de calitatea subiectelor de drept, Curtea constatã cã acestea nu pot fi primite.
Astfel, faţã de o criticã similarã a dispoziţiilor <>art. 146 din Codul penal, Curtea Constituţionalã a statuat în Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 28 februarie 2006, cã "modificarea conţinutului unei norme juridice, în sensul adaptãrii ei la realitãţile sociale, este o prerogativã exclusivã a autoritãţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora <<Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii>>. Curtea Constituţionalã, potrivit competenţei sale înscrise în <>art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992 , verificã, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului". De aceea, Curtea Constituţionalã nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea criteriului, respectiv a limitei valorice prevãzute la art. 146 din Codul penal.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.

Pentru considerentele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 5 din Codul penal, cu referire la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicatã de Georgeta Nãstase Silvestru în Dosarul nr. 1.545/3/2003 (numãr format vechi 1.251/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 noiembrie 2006.

PREŞEDINTE,
ION PREDESCU

Magistrat-asistent,
Marieta Safta

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016