Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 821 din 4 octombrie 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 821 din 4 octombrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 22 noiembrie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Andreea Costin - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 1 pct. 3 din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Arpad Kibedi şi Viorica Kibedi în Dosarul nr. 2.969/320/2011 al Judecătoriei Târgu Mureş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 948D/2012.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 6 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.969/320/2011, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 1 pct. 3 din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Arpad Kibedi şi Viorica Kibedi întro cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare formulată împotriva unei încheieri prin care s-a dispus asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la moştenire, dreptul de proprietate privată, aşezarea justă a sarcinilor fiscale, precum şi prevederea constituţională referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, deoarece impun persoanelor care formulează cereri pentru stabilirea masei succesorale, respectiv pentru partajarea masei succesorale, să achite o taxă de timbru raportată la valoarea totală a masei succesorale partajabile, neavându-se în vedere îndreptăţirea sau cota persoanei care solicită aceasta.
    Se arată că accesibilitatea justiţiei nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia, accesul liber la justiţie putând fi condiţionat de plata unei taxe de timbru, necesară pentru acoperirea cheltuielilor de judecată, însă atunci când se stabilesc taxe judiciare de timbru exorbitante, care depăşesc cu mult cheltuielile prilejuite de realizarea actului de justiţie şi posibilităţile de plată ale justiţiabilului, limitarea dreptului de acces nu mai îndeplineşte cerinţele de proporţionalitate. Într-o atare situaţie, în speţă, dreptul de moştenire, respectiv dreptul de proprietate privată nu mai sunt garantate în mod efectiv; de asemenea, se arată că prin stabilirea unei taxe judiciare de timbru exagerate se instituie o indiviziune forţată asupra bunurilor ce fac obiectul masei succesorale.
    Judecătoria Târgu Mureş consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale la care se face referire.
    Instanţa mai arată că taxele de timbru constituie cheltuielile necesare desfăşurării actului de justiţie, cuantumul acestora neconstituind o piedică în calea liberului acces la instanţă, atât timp cât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă, în condiţiile în care situaţia materială a pârâţilor reclamă acordarea unui astfel de ajutor. De asemenea, instanţa mai apreciază că textul legal criticat de autorii excepţiei nu constituie o ingerinţă în dreptul de proprietate sau de moştenire a acestora, urmând ca, în măsura respectării exigenţelor prevăzute de Codul de procedură civilă, prin hotărârea pronunţată asupra fondului cauzei, aceste cheltuieli de judecată să fie suportate şi de către adversarii procesuali ai autorilor excepţiei.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat în sensul neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012.
    În acest sens, Avocatul Poporului a considerat că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece stabilesc reguli privind plata taxelor judiciare de timbru în materie succesorală de natură să îngrădească dreptul părţilor de a se adresa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime, statul nepăstrând un echilibru just între interesul său de a percepe cheltuieli de judecată şi interesul reclamanţilor de a-şi expune pretenţiile în faţa unei instanţe, iar o atare măsură, apreciată în lumina circumstanţelor unei anumite cauze, inclusiv solvabilitatea reclamantului şi faza procedurii în care este impusă restricţia respectivă, nu este proporţională cu scopul urmărit.
    Totodată, arată că apărarea şi garantarea dreptului de proprietate, respectiv a dreptului de moştenire rămân teoretice, iluzorii şi nu sunt concrete şi efective, întrucât justiţiabilul este împiedicat din motive financiare să îşi exercite dreptul la o instanţă.
    S-a mai apreciat că scutirea sau eşalonarea taxei judiciare de timbru prevăzută la art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 nu reprezintă un remediu eficient, astfel încât justiţiabilul nu îşi poate exercita toate atributele dreptului de proprietate.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 1 pct. 3 din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
    Prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru au fost modificate şi completate prin art. I pct. 2 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, precum şi prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009.
    Or, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.
    Astfel, Curtea observă că, în realitate, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 3 lit. c): "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]
    c) cereri pentru:
    - stabilirea calităţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;
    - cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
    - cereri de reducţiune a liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducţiunea liberalităţilor;
    - cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.
    Separat de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin. (1)."
    În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, art. 46 privind dreptul la moştenire, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 56 privind contribuţiile financiare. De asemenea, sunt invocate art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 8 privind dreptul oricărei persoane la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin Constituţie sau lege şi art. 10 referitor la dreptul oricărei persoane de a fi audiată în mod echitabil şi public de un tribunal independent şi imparţial din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art. 14 paragraful 1 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, referitor la egalitatea în faţa tribunalelor şi a curţilor de justiţie şi examinarea în mod echitabil şi public a litigiului de către un tribunal competent, independent şi imparţial.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând constituţionalitatea acestora.
    Astfel, prin Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului.
    Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.
    %0AEchivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.
    În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.
    De asemenea, Curtea a statuat că, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justiţiabilii pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Arpad Kibedi şi Viorica Kibedi în Dosarul nr. 2.969/320/2011 al Judecătoriei Târgu Mureş.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2012.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                 Andreea Costin

                                     -----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice