Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 819 din 9 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 si art. 13 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 39 din 18 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi <>art. 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Federaţia Naţionalã a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.891/3/CA/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorul excepţiei, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Lipseşte cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 1.955 D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Federaţia Energia Mileniului III şi Federaţia Naţionalã a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.892/3/CA/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspund reprezentanţii autorilor excepţiei, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.
Reprezentanţii autorilor excepţiei sunt de acord cu conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1955 D/2006 la Dosarul nr. 1.954 D/2006, care este primul înregistrat.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate "Univers" solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens aratã cã negocierea contractului colectiv de muncã ar trebui sã aibã loc anual, iar în situaţia în care unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevãzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncã, se poate declanşa un conflict de interese. Modul în care direcţiile de muncã, solidaritate socialã şi familie Timiş, respectiv Constanţa, au înţeles sã aplice prevederile legale criticate a eliminat posibilitatea ca salariaţii sã obţinã majorãri salariale, conform revendicãrilor formulate, aducându-se atingere dreptului acestora la negocieri colective, precum şi dreptului la grevã.
Reprezentantul Federaţiei Energia Mileniului III solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã prin textele de lege criticate se aduce atingere dreptului la grevã. Astfel, în situaţia în care unitatea începe negocierile fãrã a ţine cont de revendicãrile formulate de salariaţi, aceştia nu pot declanşa un conflict de interese datoritã interdicţiei instituite prin <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 .
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textele de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât, potrivit art. 43 alin. (2) din Legea fundamentalã, condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului la grevã sunt stabilite prin lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 iunie 2006, pronunţate în dosarele nr. 8.891/3/CA/2006 şi nr. 8.892/3/CA/2006, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 şi 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã.
Excepţia a fost ridicatã de Federaţia Naţionalã a Sindicatelor din Electricitate "Univers" şi de Federaţia Energia Mileniului III în cauze având ca obiect obligarea direcţiilor de muncã, solidaritate socialã şi familie Timiş, respectiv Constanţa, la înregistrarea sesizãrii în vederea concilierii unor conflicte de interese.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã cã, potrivit <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 , au avut loc negocierile anuale obligatorii pentru încheierea unui nou contract colectiv de muncã. Întrucât nu s-a ajuns la un acord cu privire la revendicãrile salariale, sindicatele au sesizat direcţiile de muncã, solidaritate socialã şi familie Timiş, respectiv Constanţa, în vederea înregistrãrii sesizãrii pentru concilierea conflictului de interese. Aceste instituţii au refuzat înregistrarea sesizãrii, motivând cã, potrivit <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 , pe durata valabilitãţii unui contract colectiv de muncã salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese şi cã excepţia de la aceastã regulã, prevãzutã de alin. (2) al art. 13 din acelaşi act normativ, în conformitate cu care fac excepţie de la regula prevãzutã la alin. (1) situaţiile prevãzute la art. 12 lit. d), nu are incidenţã în speţã, deoarece unitatea nu a refuzat începerea negocierilor colective. Aşa fiind, autorii excepţiei considerã cã în asemenea condiţii salariaţii nu-şi pot realiza revendicãrile salariale şi nu pot recurge la grevã, dispoziţiile legale criticate încãlcând urmãtoarele drepturi constituţionale: dreptul la negocieri colective în materie de muncã, dreptul la grevã şi dreptul sindicatelor de a contribui la apãrarea şi promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. Totodatã, considerã cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 6 paragraful 4 privind asigurarea dreptului lucrãtorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevã din Carta socialã europeanã, revizuitã, precum şi prevederile art. 8 pct. 1 lit. d) referitoare la asigurarea de cãtre statele pãrţi a dreptului la grevã din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal opineazã în sensul cã excepţia este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, arãtând cã în speţã se pune o problemã de aplicare a legii, "de competenţa instanţelor judecãtoreşti", deoarece Curtea Constituţionalã nu poate cenzura o eventualã aplicare neconstituţionalã a legii. Totodatã, mai aratã cã dreptul salariaţilor la grevã nu este un drept absolut, ci, potrivit prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, acesta se exercitã în condiţiile şi limitele stabilite de lege, şi cã dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la negocieri colective.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, conflictul de interese intervine numai în legãturã cu începerea, desfãşurarea şi încheierea negocierilor colective, iar exercitarea dreptului la grevã se poate face numai în condiţiile şi limitele prevãzute de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 12 şi 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 12 - "Conflictele de interese pot fi declanşate în urmãtoarele situaţii:
a) unitatea refuzã sã înceapã negocierea unui contract colectiv de muncã, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncã sau contractul colectiv de muncã anterior a încetat;
b) unitatea nu acceptã revendicãrile formulate de salariaţi;
c) unitatea refuzã nejustificat semnarea contractului colectiv de muncã, cu toate cã negocierile au fost definitivate;
d) unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevãzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncã."
- Art. 13 - "(1) Pe durata valabilitãţii unui contract colectiv de muncã salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese.
(2) Fac excepţie de la regula prevãzutã la alin. (1) situaţiile prevãzute la art. 12 lit. d)."
Aceste prevederi sunt considerate de autorii excepţiei ca aducând atingere urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale; art. 41 alin. (5) referitor la dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective şi art. 43 privind dreptul la grevã, precum şi dispoziţiilor art. 6 pct. 4 privind asigurarea dreptului lucrãtorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevã din Carta socialã europeanã, revizuitã, şi prevederilor art. 8 pct. 1 lit. d) referitoare la asigurarea de cãtre statele pãrţi a dreptului la grevã din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
Prevederile <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 instituie regula potrivit cãreia pe durata valabilitãţii unui contract colectiv de muncã salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese. Excepţia de la aceastã regulã este prevãzutã în alin. (2) al art. 13, în conformitate cu care fac excepţie de la regula prevãzutã la alin. (1) situaţiile prevãzute la art. 12 lit. d).
Curtea observã cã, potrivit <>art. 12 lit. d) din Legea nr. 168/1999 , una dintre situaţiile în care se pot declanşa conflicte de interese este aceea când "unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevãzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncã".
Curtea reţine cã îndeplinirea acestei obligaţii nu poate fi privitã strict formal, prin simplul act al începerii negocierilor, neurmat de stãruinţa unitãţii pentru realizarea unei înţelegeri cu salariaţii în scopul încheierii contractului colectiv de muncã. Aceasta rezultã şi din faptul cã la lit. b) a aceluiaşi articol este prevãzutã una dintre situaţiile în care pot fi declanşate conflicte de interese, şi anume atunci când "unitatea nu acceptã revendicãrile formulate de salariaţi".
Totodatã, Curtea mai observã cã revendicãrile salariaţilor pot viza şi salariile, obiect al negocierilor colective obligatorii în fiecare an. Or, refuzul formal şi ferm al unitãţii de a accepta orice revendicare a salariaţilor în aceastã problemã, neurmat de niciun fel de consecinţe legale, ar face ca salariaţii sã nu îşi poatã valorifica revendicãrile salariale niciodatã, chiar dacã acestea sunt legale şi justificate.
În sensul celor precizate mai sus, Curtea constatã cã textele de lege criticate nu conţin nicio dispoziţie contrarã prevederilor constituţionale privind dreptul la negocieri colective în materie de muncã, dreptul la grevã şi dreptul sindicatelor de a contribui la apãrarea şi promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor şi nici celor privind asigurarea dreptului lucrãtorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevã, din Carta socialã europeanã, revizuitã, şi celor referitoare la asigurarea de cãtre statele pãrţi a dreptului la grevã din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ridicând însã probleme de interpretare şi aplicare, a cãror rezolvare intrã în competenţa instanţei de judecatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 şi 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Federaţia Naţionalã a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.891/3/CA/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Federaţia Energia Mileniului III şi Federaţia Naţionalã a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.892/3/CA/2006 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
