Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 817 din 21 iunie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 817 din 21 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 24 august 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Mihnea-Horea Crãciunescu şi Luminiţa-Elena Dãlãlãu în Dosarul nr. 1.481/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilã.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 4.451D/2010, nr. 4.452D/2010 şi nr. 4.579D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, excepţie ridicatã de Floriada Ungureanu în Dosarul nr. 1.627/90/2010 şi de Floriana Dina în Dosarul nr. 2.283/90/2010 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia civilã şi de Matilda Marinescu în Dosarul nr. 3.041/116/2010 al Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    În Dosarul nr. 4.579D/2010, Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Cãlãraşi a depus cerere de amânare, susţinând cã este în imposibilitatea de a-şi formula apãrarea.
    Reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu este de acord cu mãsura amânãrii, întrucât partea a avut la dispoziţie suficient de mult timp pentru a-şi pregãti apãrarea.
    Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã şi art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de amânare formulatã, întrucât încheierea de sesizare dateazã din 10 noiembrie 2010, astfel încât partea a avut suficient timp pentru a-şi pregãti apãrarea.
    Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 4.451D/2010, nr. 4.452D/2010 şi nr. 4.579D/2010 la Dosarul nr. 4.450D/2010.
    Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu mãsura conexãrii dosarelor.
    Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 4.451D/2010, nr. 4.452D/2010 şi nr. 4.579D/2010 la Dosarul nr. 4.450D/2010, care este primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibilã, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.354 din 20 octombrie 2010.

                                     CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
    Prin încheierile din 5 octombrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.481/90/2010, nr. 1.627/90/2010 şi nr. 2.283/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Mihnea-Horea Crãciunescu şi Luminiţa-Elena Dãlãlãu, de Floriada Ungureanu şi de Floriana Dina în cauze având ca obiect acordarea unor despãgubiri potrivit Legii nr. 221/2009.
    Prin Încheierea din 10 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.041/116/2010, Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, excepţie ridicatã de Matilda Marinescu într-o cauzã având ca obiect acordarea unor despãgubiri potrivit Legii nr. 221/2009.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, autorii susţin cã adoptarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 reprezintã, pe de o parte, o ingerinţã a puterii executive în atribuţiile puterii legislative, deoarece la acea datã exista în procedura parlamentarã un alt proiect, mai amplu, de modificare şi completare a Legii nr. 221/2009, iar, pe de altã parte, o ingerinţã a Guvernului în sfera atribuţiilor instanţelor judecãtoreşti, care sunt singurele în mãsurã sã stabileascã cuantumul despãgubirilor pe care le acordã, despãgubiri ce, prin natura lor, nu pot fi individualizate decât în funcţie de probele administrate în fiecare caz în parte.
    Referitor la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, se susţine cã textele criticate contravin principiului neretroactivitãţii legii şi se aratã cã acestea nu pot fi aplicate persoanelor care au introdus cereri de chemare în judecatã având ca obiect acordarea de despãgubiri potrivit Legii nr. 221/2009 înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, întrucât, potrivit principiului tempus regit actum, acestora le sunt aplicabile normele juridice în vigoare la data introducerii cererilor.
    Cu privire la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi a prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, se aratã cã textele criticate creeazã discriminare între persoanele ale cãror litigii având ca obiect acordarea de despãgubiri conform Legii nr. 221/2009 erau în curs de soluţionare la data intrãrii în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, pe de o parte, şi persoanele care obţinuserã pânã la acea datã hotãrâri definitive având acelaşi obiect şi persoanele care solicitã despãgubiri de aceeaşi naturã potrivit dreptului comun.
    În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare prin dispoziţiile criticate a prevederilor constituţionale ale art. 108 coroborate cu cele ale art. 75, se aratã cã, potrivit ierarhiei actelor juridice, legile nu pot fi modificate prin acte normative de rang inferior, cum sunt ordonanţele de urgenţã.
    Referitor la încãlcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, se susţine cã nu a existat o situaţie extraordinarã care sã justifice adoptarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, câtã vreme la acea datã era în curs de adoptare un alt proiect de modificare şi completare a Legii nr. 221/2009 şi cã lipsa banilor sau menţinerea echilibrului bugetar nu sunt motive care sã justifice adoptarea actului normativ criticat.
    Cu privire la încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (1) şi (3), se susţine cã dispoziţiile criticate limiteazã dreptul instanţelor de a stabili în mod liber, pentru fiecare caz în parte, cuantumul despãgubirilor acordate, puterea executivã arogându-şi în acest fel o atribuţie ce aparţine exclusiv judecãtorului învestit cu soluţionarea litigiului.
    În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, autorul excepţiei aratã cã prin introducerea unor plafoane a sumelor acordate ca despãgubiri potrivit Legii nr. 221/2009, ce vor fi aplicate proceselor în curs de soluţionare, este îngrãdit dreptul judecãtorului de a stabili în mod liber cuantumul acestor despãgubiri.
    Tribunalul Vâlcea - Secţia civilã, în dosarele nr. 4.450D/2010, 4.451D/2010 şi 4.452D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Referitor la constituţionalitatea textelor criticate în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, instanţa aratã cã acestea nu contravin principiului neretroactivitãţii, deoarece, potrivit acestui principiu, legea nouã se aplicã atât raporturilor juridice nãscute dupã data intrãrii ei în vigoare, cât şi raporturilor juridice existente la data intrãrii în vigoare a legii noi (facta pendentia) şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice încheiate în trecut (facta futura).
    Instanţa aratã, de asemenea, cã textele criticate nu încalcã nici prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât categoriile de persoane enumerate de autorii excepţiei se aflã în situaţii juridice diferite, iar dreptul material al fiecãrei persoane de a obţine despãgubiri este condiţionat de caracterul politic al condamnãrii suferite, caracter ce este constatat de instanţã pentru fiecare caz în parte.
    În ceea ce priveşte dispoziţiile constituţionale referitoare la ierarhia legilor, instanţa constatã cã autorii excepţiei s-au referit greşit la art. 75 din Constituţie, fiind vorba în realitate de norma constituţionalã de la art. 73. Instanţa apreciazã, însã, cã prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 nu încalcã dispoziţiile art. 73 şi 108 din Constituţie, cerinţele referitoare la domeniul de reglementare, la redactarea şi semnarea ordonanţelor fiind respectate, şi cã pot fi adoptate ordonanţe de urgenţã în domenii destinate legii organice cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    De asemenea, instanţa apreciazã cã textele legale criticate nu încalcã nici dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât, potrivit prevederilor constituţionale de la art. 52 alin. (3), legiuitorul este singurul competent sã stabileascã regimul juridic al rãspunderii statului pentru erori judiciare şi al reparãrii de cãtre stat a prejudiciilor, putând sã impunã limite maxime ale despãgubirilor ce pot fi acordate, limite ce sunt obligatorii pentru instanţe, fãrã ca prin aceasta sã aducã atingere dreptului persoanelor lezate la repararea prejudiciilor.
    În Dosarul nr. 4.452D/2010 se susţine cã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 nu contravin prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât în preambulul acestei ordonanţe este motivatã urgenţa situaţiei şi necesitatea adoptãrii în regim de urgenţã a normelor legale criticate, iniţiatorul arãtând cã prevederile Legii nr. 221/2009 au un impact semnificativ asupra bugetului de stat, generând probleme financiare, şi cã adoptarea actului modificator vizeazã interesul public general referitor la menţinerea echilibrului bugetar.
    Tribunalul Cãlãraşi -- Secţia civilã, în Dosarul nr. 4.579D/2010, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate formulatã de reclamantã.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010.
    Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine însã cã, în realitate, autorii criticã dispoziţiile art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, asupra cãrora instanţa constituţionalã urmeazã sã se pronunţe prin prezenta decizie.
    Textele criticate aveau urmãtorul cuprins:
    - Art. I pct. 1: "Legea nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
    1. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    «a) acordarea unor despãgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de pânã la:
    1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a fãcut obiectul unor mãsuri administrative cu caracter politic;
    2. 5.000 de euro pentru soţul/soţia şi descendenţii de gradul I;
    3. 2.500 de euro pentru descendenţii de gradul al II-lea;».";
    - Art. II: "Dispoziţiile Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta ordonanţã de urgenţã, se aplicã proceselor şi cererilor pentru a cãror soluţionare nu a fost pronunţatã o hotãrâre judecãtoreascã definitivã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã."
    În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) referitor la statul român, ale art. 4 alin. (2) privind unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 75 - Sesizarea Camerelor, ale art. 108 - Actele Guvernului, ale art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativã, ale art. 124 alin. (1) şi (3) referitor la înfãptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiile art. 6 şi art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi interzicerea discriminãrii.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, constatând cã acestea sunt neconstituţionale.
    Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale.
    Întrucât cazul de inadmisibilitate prevãzut la art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 este opozabil de la pronunţare numai Curţii Constituţionale, instanţele de judecatã sunt ţinute de dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, astfel încât faţã de acestea deciziile Curţii Constituţionale produc efecte de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã Curtea Constituţionalã prin încheierile din 5 octombrie 2010 şi 10 noiembrie 2010 urmeazã sã fie respinsã ca devenitã inadmisibilã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Mihnea-Horea Crãciunescu şi Luminiţa-Elena Dãlãlãu, de Floriada Ungureanu şi de Floriana Dina în dosarele nr. 1.481/90/2010, nr. 1.627/90/2010 şi nr. 2.283/90/2010 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia civilã şi de Matilda Marinescu în Dosarul nr. 3.041/116/2010 al Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 iunie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Cristina Teodora Pop

                                   ---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016