Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 811 din 27 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 19 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta
Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Regia Autonomã de Transport Bucureşti în Dosarul nr. 38.011/3/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, deoarece motivarea formulatã nu are caracterul unei veritabile critici de neconstituţionalitate, ci vizeazã, în realitate, modalitatea de redactare a prevederilor <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 . Or, Curtea Constituţionalã nu are competenţa de a modifica sau completa textele legale examinate, astfel cum propune autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 38.011/3/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicatã de Regia Autonomã de Transport Bucureşti într-o cauzã având ca obiect judecarea unui recurs împotriva unei decizii civile, prin care autoarea excepţiei a fost obligatã sã emitã o dispoziţie motivatã privind restituirea unui imobil, în temeiul <>Legii nr. 10/2001 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine cã textul de lege criticat este neconstituţional deoarece o regie autonomã nu poate fi inclusã în ipoteza acestei norme juridice, dat fiind faptul cã este titulara unui alt drept real decât dreptul de proprietate asupra imobilelor supuse restituirii în temeiul <>Legii nr. 10/2001 , şi anume a dreptului de administrare. Prin urmare, o regie autonomã nu poate dispune asupra restituirii imobilelor deţinute, acesta fiind un act de dispoziţie juridicã. Pe de altã parte, se susţine cã retrocedarea unor astfel de imobile deţinute de regiile autonome constituie o încãlcare a dreptului de proprietate, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat este în conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, iar împrejurarea cã o regie autonomã nu are drept de dispoziţie asupra imobilelor deţinute nu constituie motiv de refuz al restituirii, câtã vreme existã un text de lege ce instituie aceastã obligativitate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia este neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, nedistingând în legãturã cu persoanele juridice deţinãtoare ale imobilelor solicitate de cãtre persoanele îndreptãţite.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Susţine, în acest sens, cã posibilitatea de a revendica imobilele aparţinând domeniului public sau privat al statului este determinatã de condiţiile în care acestea au intrat în proprietatea statului, iar problema determinãrii lor în vederea retrocedãrii este de competenţa exclusivã a legiuitorului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cãrora: "(1)Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie naţionalã, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistã sau de orice altã persoanã juridicã de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptãţite, în naturã, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã a organelor de conducere ale unitãţii deţinãtoare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publicã centralã sau localã ori o organizaţie cooperatistã este acţionar sau asociat minoritar al unitãţii care deţine imobilul, dacã valoarea acţiunilor sau pãrţilor sociale deţinute este mai mare sau egalã cu valoarea corespunzãtoare a imobilului a cãrui restituire în naturã este cerutã."
În motivarea excepţiei, autoarea acesteia susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietãţii private şi ale art. 136 - "Proprietatea".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine cã, potrivit susţinerilor autoarei excepţiei, o regie autonomã nu ar trebui sã fie inclusã în ipoteza normei juridice criticate, deoarece, fiind titulara unui drept de administrare asupra imobilelor ce se restituie foştilor proprietari, în temeiul <>Legii nr. 10/2001 , nu are prerogativa dispoziţiei cu privire la acestea. Pe de altã parte şi contrar celor anterior susţinute, se mai aratã cã prin instituirea obligativitãţii restituirii acestor imobile, se încalcã dreptul de proprietate, garantat constituţional prin dispoziţiile art. 44 şi ale art. 136 din Legea fundamentalã.
Curtea constatã cã motivarea excepţiei cuprinde o serie de contradicţii, în sensul cã autoarea acesteia precizeazã cã nu are prerogativa dispoziţiei asupra imobilului deţinut, însã invocã, drept argument al criticii de neconstituţionalitate, tocmai dispoziţiile din Legea fundamentalã referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietãţii private. Prin urmare, aceste susţineri nu pot fi primite, excepţia de neconstituţionalitate fiind, sub acest aspect, neîntemeiatã.
De altfel, Curtea constatã cã scopul <>Legii nr. 10/2001 a fost acela de a statornici mãsuri reparatorii în interesul foştilor proprietari, ale cãror imobile - terenuri şi construcţii - au fost trecute în mod abuziv în proprietatea statului, astfel cã entitãţile enumerate în art. 21 alin. (1) din lege nu au deţinut cu titlu valabil respectivele imobile, restituirea în naturã sau echivalent fiind, în atare condiţii, o mãsurã reparatorie şi fireascã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Regia Autonomã de Transport Bucureşti în Dosarul nr. 38.011/3/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
