Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 802 din 3 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 1 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Toader Ignat în Dosarul nr. 22/107/2005 al Tribunalului Alba - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde avocatul Vasile Ghere, pentru autorul excepţiei şi pentru Societatea Comercialã "Stoian Ignat" - S.R.L. din Jidvei, cu împuternicire avocaţialã la dosar, avocatul Ana Elena Haţegan, pentru partea Mihai Cornel Muntean, cu împuternicire avocaţialã la dosar, precum şi consilierul juridic Mircea Ungurean, pentru Societatea Comercialã "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al pãrţii Societatea Comercialã "Stoian Ignat" - S.R.L. aratã cã procedura de citare cu societatea pe care o reprezintã nu este legal îndeplinitã, deoarece aceasta a fost citatã prin Casa de Insolvenţã Transilvania, care nu mai este lichidatorul judiciar al Societãţii Comerciale "Stoian Ignat" - S.R.L.
Avocatul pãrţii Mihai Cornel Muntean şi consilierul juridic al Societãţii Comerciale "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba lasã la aprecierea instanţei constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã procedura de citare este legal îndeplinitã, întrucât Societatea Comercialã "Stoian Ignat" - S.R.L. a fost citatã şi la sediul sãu din localitatea Jidvei.
Curtea, deliberând, constatã cã procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.073D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã, ridicatã de Radu Cristian Zbârcea în Dosarul nr. 6.367/271/2007 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.231D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã, ridicatã de Dorel Golea în Dosarul nr. 1.113/278/2007 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate identice, ridicate de Adrian Aron Stencoane în dosarele nr. 67/243/2006 şi nr. 115/97/2005 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererilor depuse în dosarele nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008 de cãtre apãrãtorul autorului excepţiei, avocatul Liliana Mariana Jurj, prin care acesta solicitã acordarea unui termen de judecatã dupã 1 septembrie 2009, întrucât este în concediu de odihnã. În acest sens, a anexat acestor cereri împuternicirile avocaţiale. De asemenea, în Dosarul nr. 1.234D/2008, autorul excepţiei a depus o cerere de amânare, pentru lipsã de apãrare, din aceleaşi motive.
Având cuvântul asupra cererilor de amânare, reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu se opune acordãrii unui termen de judecatã.
Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborate cu cele ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, respinge cererile de amânare a cauzei.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 965D/2008, nr. 1.073D/2008, nr. 1.231D/2008, nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008, având în vedere faptul cã sunt îndeplinite cerinţele conexãrii prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al pãrţii Societatea Comercialã "Stoian Ignat" - S.R.L. aratã cã se opune conexãrii, întrucât excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în celelalte dosare pot avea motivãri diferite.
Avocatul pãrţii Mihai Cornel Muntean şi consilierul juridic al Societãţii Comerciale "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba nu se opun conexãrii dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu conexarea.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.073D/2008, nr. 1.231D/2008, nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008 la Dosarul nr. 965D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al pãrţii Societatea Comercialã "Stoian Ignat" - S.R.L. solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate instituie discriminãri între inculpaţi, în funcţie de momentul intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 . Aratã, de asemenea, cã partea pe care o reprezintã nu a putut beneficia de dispoziţiile de lege criticate, deoarece Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Alba s-a constituit târziu parte civilã.
Avocatul pãrţii Mihai Cornel Muntean solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât aceasta vizeazã probleme de aplicare a legii. Totodatã, invocã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 932/2006 şi depune concluzii scrise în acest sens.
Consilierul juridic al Societãţii Comerciale "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât cuantumul prejudiciului a fost cunoscut încã din faza urmãririi penale. Depune concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, potrivit cãreia primul termen de judecatã este primul termen dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 . De asemenea, aratã cã judecãtorul cauzei va interpreta care este primul termen de judecatã la care fac referire dispoziţiile de lege criticate.
Având cuvântul în replicã, avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al pãrţii Societatea Comercialã "Stoian Ignat" - S.R.L. aratã cã interpretarea sintagmei "primul termen de judecatã" nu se poate lãsa la latitudinea judecãtorului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 22/107/2005, Tribunalul Alba - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Toader Ignat în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
Prin Încheierea din 7 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 6.367/271/2007, Judecãtoria Oradea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Radu Cristian Zbârcea în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.113/278/2007, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Dorel Golea în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
Prin încheierile din 24 aprilie 2008, pronunţate în Dosarul nr. 67/243/2006 şi nr. 115/97/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Adrian Aron Stencoane în dosarele cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unor cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii întrucât se aplicã numai în cazurile în care prejudiciul a fost acoperit de inculpat, iar nu şi în cazul în care acoperirea pagubei s-a fãcut de o altã persoanã, de exemplu de cãtre persoana responsabilã civilmente. Totodatã, aceste dispoziţii instituie discriminãri faţã de alte categorii de inculpaţi, de exemplu cei care au fost trimişi în judecatã şi au avut primul termen de judecatã înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 . Mai aratã cã, prin reglementarea unor cauze de nepedepsire şi de reducere a pedepsei în favoarea unor persoane în funcţie de stadiul în care se aflã procesul penal, se instituie un privilegiu în favoarea celor care dispun de sume de bani şi pot acoperi imediat prejudiciul. De asemenea, autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile de lege criticate încalcã principiul prezumţiei de nevinovãţie, deoarece, pentru a beneficia de nepedepsire sau de reducerea pedepsei, inculpatul este obligat sã se declare vinovat şi sã accepte necondiţionat pretenţiile pãrţii civile.
Tribunalul Alba - Secţia penalã şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile criticate din <>Legea nr. 241/2005 nu instituie discriminãri, fiind astfel constituţionale.
Judecãtoria Oradea - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece cauza de impunitate prevãzutã de dispoziţiile <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 se aplicã tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementatã de acestea.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penalã apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale întrucât legiuitorul a urmãrit recuperarea cu rapiditate a prejudiciului, stimulând persoanele care îşi îndeplinesc în cursul urmãririi penale obligaţiile la cheltuielile publice.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece referirea la "primul termen de judecatã" creeazã premisele unei discriminãri între infractorii care au sãvârşit infracţiuni de evaziune fiscalã sub imperiul legii vechi, anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 , şi au avut un prim termen de înfãţişare şi cei care au fost trimişi în judecatã dupã intrarea în vigoare a legii noi, deşi au sãvârşit infracţiunea de evaziune fiscalã în temeiul legii vechi.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu urmãtorul conţinut:
"(1) În cazul sãvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscalã prevãzute de prezenta lege, dacã în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, învinuitul ori inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendã. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplicã o sancţiune administrativã, care se înregistreazã în cazierul judiciar.
(2) Dispoziţiile prevãzute la alin. (1) nu se aplicã dacã fãptuitorul a mai sãvârşit o infracţiune prevãzutã de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1)."
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovãţie şi ale art. 24 privind dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a pronunţat în numeroase cauze asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 . De exemplu, prin <>Decizia nr. 932/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Curtea a statuat cã, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organicã infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber sã aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmeazã sã stabileascã natura juridicã a faptei incriminate, cât şi condiţiile rãspunderii juridice pentru aceastã faptã.
Totodatã, principiul egalitãţii în drepturi nu implicã tratarea juridicã uniformã a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea sãvârşitã este expresia fireascã a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice sã se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic sã fie diferenţiat.
Curtea, examinând critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea principiului aplicãrii legii penale mai favorabile, a reţinut cã orice lege se aplicã numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale nãscute anterior intrãrii sale în vigoare. În consecinţã, Curtea a constatat cã, în speţa examinatã, primul termen de judecatã poate fi considerat cel imediat urmãtor datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 , indiferent de faza în care se aflã judecarea procesului penal.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 318/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 mai 2006, Curtea a reţinut cã faptul cã de reducerea limitelor pedepsei prevãzute de lege beneficiazã numai învinuitul ori inculpatul care acoperã integral prejudiciul cauzat, în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, nu are semnificaţia îngrãdirii liberului acces la justiţie. Cel în cauzã are posibilitatea de a se adresa instanţelor judecãtoreşti în cazul în care considerã cã drepturile, libertãţile sau interesele sale legitime au fost încãlcate şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale prevãzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte latura civilã a cauzei, în deplinã concordanţã cu imperativele dreptului la un proces echitabil.
Neintervenind elemente noi, de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Referitor la susţinerile autorului excepţiei privind încãlcarea prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, Curtea reţine cã acestea sunt neîntemeiate, deoarece, dacã este îndeplinitã condiţia prevãzutã de textul criticat, "limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate", urmând ca instanţa de judecatã, în caz de condamnare, sã stabileascã pedeapsa în cadrul acestor limite. Prin urmare, nu se poate susţine cã inculpatul este obligat sã se declare vinovat, nesocotindu-se astfel prezumţia de nevinovãţie, şi sã accepte necondiţionat pretenţiile pãrţii civile.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 24 privind dreptul la apãrare, Curtea reţine cã acestea nu au incidenţã în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Toader Ignat în Dosarul nr. 22/107/2005 al Tribunalului Alba - Secţia penalã, de Radu Cristian Zbârcea în Dosarul nr. 6.367/271/2007 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã, de Dorel Golea în Dosarul nr. 1.113/278/2007 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penalã şi de Adrian Aron Stencoane în dosarele nr. 67/243/2006 şi nr. 115/97/2005 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
