Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 8 din 20 ianuarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 din Codul familiei
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Valeria Oprina în Dosarul nr. 3.086/2003 al Tribunalului Prahova - Secţia civilã. La apelul nominal se prezintã autoarea excepţiei, asistatã de avocat. Acesta susţine cã textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât dã posibilitatea de a contesta paternitatea numai persoanelor care au recunoscut-o, fãrã a ţine seama de realitatea biologicã, ce poate fi demonstratã pe baza probelor ştiinţifice. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã, întrucât, pe de o parte, autoarea criticã lacune legislative, iar, pe de altã parte, nu indicã textele din Constituţie care ar fi încãlcate de art. 58 din Codul familiei.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 28 mai 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 3.086/2003, Tribunalul Prahova - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Valeria Oprina. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile art. 58 din Codul familiei sunt lacunare, întrucât, deşi prevãd posibilitatea contestãrii recunoaşterii paternitãţii de cãtre orice persoanã interesatã, nu precizeazã ce se întâmplã în cazul în care paternitatea este constatatã printr-o hotãrâre judecãtoreascã. Se considerã cã prevederile art. 58 din Codul familiei trebuie completate în sensul recunoaşterii posibilitãţii de contestare a paternitãţii şi în cazul în care aceasta este stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã, având în vedere evoluţia ştiinţei în domeniu. Tribunalul Prahova - Secţia civilã apreciazã cã, în principiu, recunoaşterea de paternitate este irevocabilã, însã, atunci când nu corespunde adevãrului, aceasta poate fi contestatã. Aşa fiind, se precizeazã cã "a contesta înseamnã altceva decât a revoca" şi, prin urmare, poate fi contestatã doar recunoaşterea de paternitate fãcutã prin declaraţie la serviciul de stare civilã, prin act autentic sau prin testament. Pe de altã parte, instanţa aratã cã autoarea excepţiei nu indicã în mod expres dispoziţiile constituţionale sau drepturile fundamentale pretinse a fi încãlcate, excepţia de neconstituţionalitate fiind confundatã cu necesitatea schimbãrii legislative, respectiv a Codului familiei, în raport cu noile realitãţi economico-sociale, ştiinţifice şi tehnice din ţara noastrã. În concluzie, instanţa apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului. Guvernul considerã cã autoarea excepţiei s-a referit, atunci când a invocat neconstituţionalitatea art. 58 din Codul familiei, la acţiunea în justiţie ca modalitate de stabilire a paternitãţii, caz în care, prin hotãrârea judecãtoreascã de admiterea a acţiunii, se stabileşte paternitatea copilului. Hotãrârea prin care s-a stabilit paternitatea poate fi atacatã potrivit dispoziţiilor legale privind cãile de atac, nefiind vorba de "contestarea paternitãţii", ca în cazul recunoaşterii. Se aratã cã art. 58 din Codul familiei se aplicã exclusiv în caz de contestare a recunoaşterii de paternitate, nu şi în cazul în care paternitatea s-a stabilit prin hotãrâre judecãtoreascã. În concluzie, se apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 din Codul familiei este neîntemeiatã. Avocatul Poporului aratã cã filiaţia faţã de tatã se stabileşte prin recunoaştere sau prin hotãrâre judecãtoreascã. În situaţia în care paternitatea a fost stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã, acţiunea în contestare nu este admisibilã, întrucât hotãrârea poate fi reformatã numai prin folosirea cãilor ordinare sau extraordinare de atac prevãzute de lege. Însã, în cazul în care, prin hotãrâre judecãtoreascã, instanţa nu a stabilit, pe bazã de probe, paternitatea, ci a constatat doar recunoaşterea paternitãţii fãcutã de pârât, în faţa instanţei, o asemenea constatare, care nu corespunde adevãrului, poate fi contestatã potrivit art. 58 din Codul familiei, de orice persoanã interesatã. Se mai apreciazã cã motivele de neconstituţionalitate invocate de autoarea excepţiei vizeazã, în principal, interpretarea şi completarea dispoziţiilor legale criticate, în condiţiile în care Curtea Constituţionalã se poate pronunţa numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. În concluzie, dispoziţiile art. 58 din Codul familiei sunt considerate ca fiind constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 58 din Codul familiei, care are urmãtorul conţinut: - Art. 58: Recunoaşterea care nu corespunde adevãrului poate fi contestatã de orice persoanã interesatã. Dacã recunoaşterea este contestatã de mamã, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternitãţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor sãi". Autoarea excepţiei nu precizeazã ce prevederi constituţionale sunt încãlcate prin textul de lege criticat. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã, în esenţã, critica autoarei vizeazã faptul cã reglementarea dedusã controlului nu prevede nimic referitor la posibilitatea contestãrii paternitãţii atunci când aceasta este constatatã printr-o hotãrâre judecãtoreascã. Însã controlul de constituţionalitate cu un atare obiect, respectiv lacune ale textului de lege, excede competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, se pronunţã numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. De altfel, critica are ca obiect o problemã de corelare legislativã, întrucât susţinerile autoarei excepţiei privesc modul de interpretare şi aplicare a unor texte legale, între care existã o anumitã legãturã, iar nu o problemã de constituţionalitate, de naturã a face obiectul controlului Curţii Constituţionale. Mai mult, analizând susţinerile menţionate, Curtea reţine cã autoarea excepţiei criticã prevederile legale menţionate fãrã sã indice textul constituţional pe care acestea îl încalcã. Prin urmare, excepţia nu este motivatã, nefiind respectate dispoziţiile <>art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Valeria Oprina în Dosarul nr. 3.086/2003 al Tribunalului Prahova - Secţia civilã. Definitivã şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 ianuarie 2004.
PREŞEDINTE, prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
──────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
