Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 792 din 9 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicatã de Prosszer Zoltan şi Prosszer Daniela-Gabriela în Dosarul nr. 3.633/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 3.633/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 67 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. Excepţia a fost ridicatã într-o cauzã având ca obiect judecarea cererii de apel introdusã împotriva sentinţei prin care s-a respins cererea de opoziţie cambialã aparţinând autorilor excepţiei, în calea de atac a apelului, instanţa invocând din oficiu excepţia tardivitãţii acestuia.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederea legalã criticatã, potrivit cãreia exercitarea cãii de atac împotriva hotãrârii pronunţate asupra opoziţiei care se face "într-un termen de 15 zile calculat de la pronunţare, contravine flagrant principiului constituţional al garantãrii dreptului la apãrare, precum şi principiului egalitãţii cetãţeanului în faţa legii." În acest sens aratã cã "partea este ţinutã sã exercite o cale de atac fãrã sã cunoascã considerentele ce au stat la baza pronunţãrii hotãrârii apelate". Pe de altã parte, autorii excepţiei considerã cã, soluţionând excepţia invocatã, Curtea Constituţionalã "urmeazã sã analizeze în ce mãsurã prevederile <>art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 au fost abrogate implicit prin prevederile art. 402 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, în condiţiile în care opoziţia cambialã este asimilatã cu o veritabilã contestaţie la executare", iar "hotãrârea pronunţatã în aceastã din urmã procedurã nu este susceptibilã de apel".
Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece "stabilirea momentului de începere a curgerii termenului de apel de la pronunţare şi nu de la comunicare" nu înseamnã înfrângerea principiului egalitãţii, "legiuitorul putând institui, în considerarea unor situaţii particulare, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi specifice de exercitare a drepturilor procedurale".
De asemenea, tribunalul apreciazã cã dreptul la apãrare nu este încãlcat, deoarece autorii excepţiei "nu sunt privaţi de posibilitatea de a-şi motiva hotãrârea, întrucât [...], potrivit dispoziţiilor art. 287 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, motivele de apel pot fi depuse inclusiv la prima zi de înfãţişare".
În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la asimilarea opoziţiei cambiale cu o contestaţie la executare, tribunalul a reţinut cã "acestea sunt aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii şi urmeazã sã facã obiectul analizei de cãtre instanţa de judecatã, la soluţionarea cauzei".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederea legalã criticatã este constituţionalã. În acest sens aratã cã nu poate fi reţinutã încãlcarea principiului egalitãţii, deoarece "dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate se aplicã tuturor persoanelor aflate în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare". Totodatã, "textele legale invocate nu aduc atingere dreptului pãrţilor ca pe parcursul întregului proces sã-şi valorifice pretenţiile sau sã dovedeascã netemeinicia pretenţiilor adversarului, prevalându-se de toate garanţiile dreptului la apãrare în cadrul unui proces public".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din încheierea de sesizare şi din concluziile autorilor îl constituie dispoziţiile <>art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, potrivit cãrora "Hotãrârea pronunţatã asupra opoziţiei va putea fi atacatã cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare".
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorii excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
Executarea cambialã a fost conceputã de legiuitor ca o procedurã simplificatã, în vederea valorificãrii cu celeritate a drepturilor cambiale.
Astfel, potrivit <>art. 61 din Legea nr. 58/1934 , cambia se învesteşte cu formulã executorie de cãtre judecãtorie, având valoare de titlu executoriu, somaţia de executare se transmite debitorului, iar conform <>art. 62 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 58/1934 , debitorul poate face opoziţie la executare în termen de 5 zile de la primirea somaţiei şi judecãtoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedurã civilã, de urgenţã şi cu precãdere, înaintea oricãrei alte pricini.
Curtea constatã însã cã prin alin. (3) al art. 62 se instituie o normã specialã, ce derogã de la prevederile referitoare la executarea silitã cuprinse în Codul de procedurã civilã. Astfel, calea de atac a hotãrârii pronunţate asupra opoziţiei este apelul, şi nu recursul, acest apel declarându-se în termen de 15 zile de la pronunţarea hotãrârii şi nu de la comunicarea acesteia.
Curtea reţine cã instituirea unei norme speciale cu privire la momentul declarãrii cãii de atac, prin care se derogã de la norma generalã cuprinsã în art. 284 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, nu are semnificaţia unei atingeri aduse dreptului la apãrare aparţinând autorului excepţiei. Aceasta, deoarece prevederile <>art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 trebuie interpretate în coroborare cu prevederile art. 287 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiazã apelul, precum şi dovezile invocate în susţinerea acestuia pot fi depuse inclusiv la prima zi de înfãţişare.
Aşa fiind, autorii excepţiei aveau posibilitatea ca, în intervalul cuprins între comunicarea hotãrârii şi prima zi de înfãţişare, sã-şi valorifice dreptul la apãrare, motivându-şi cererea de apel şi arãtând dovezile pe care aceasta se întemeiazã.
Totodatã, Curtea mai reţine cã exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevãzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi stabilirea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã. Ca urmare, neexercitarea dreptului de a declara apel în termenul de 15 zile de la pronunţarea hotãrârii asupra opoziţiei cambiale, datoritã lipsei de diligenţã a titularului acestuia, nu are semnificaţia încãlcãrii dreptului sãu la apãrare.
De asemenea, nu poate fi reţinutã nici critica privind încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi, întrucât instituirea unui termen înãuntrul cãruia titularul unui drept subiectiv îşi poate exercita prerogativa conferitã de lege nu contravine acestui principiu, atât timp cât tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei le este aplicabil acelaşi tratament juridic, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Cât priveşte susţinerea autorilor excepţiei potrivit cãreia Curtea Constituţionalã urmeazã sã analizeze dacã opoziţia cambialã "este asimilatã cu o veritabilã contestaţie la executare", Curtea constatã cã acestea sunt aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii, excedând competenţei instanţei de contencios constituţional.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicatã de Prosszer Zoltan şi Prosszer Daniela-Gabriela în Dosarul nr. 3.633/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
