Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. 5 din Codul penal, excepţie ridicatã de Claudiu Enciu în Dosarul nr. 1.391/2004 al Tribunalului Constanţa - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.391/2004, Tribunalul Constanţa - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 209 alin. 5 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicatã de inculpatul Claudiu Enciu în dosarul cu numãrul de mai sus, având drept obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul legal criticat incrimineazã sub forma tentativei deţinerea în anumite locuri sau în apropierea lor de bunuri determinate care nu sunt scoase din circuitul civil şi nu sunt limitate în vreun fel la achiziţie, cum este, de pildã, cazul armelor de foc. De aceea, prin interzicerea dreptului unei persoane de a avea asupra sa bunuri a cãror deţinere nu este limitatã legal, se creeazã o inegalitate flagrantã între cetãţeni, restrângându-se exerciţiul unor drepturi sau libertãţi, cum ar fi dreptul la liberã circulaţie.
Tribunalul Constanţa - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile legale nu interzic persoanelor sã se deplaseze în zonele în care se aflã magistralele sau depozitele petroliere dacã nu sunt îngrãdite cu garduri şi panouri de avertizare, cu condiţia de a se respecta o anumitã distanţã faţã de acestea pentru a nu se crea o stare de pericol. Pe cale de consecinţã, nu se poate aprecia cã dispoziţiile art. 209 alin. 5 din Codul penal încalcã dreptul de proprietate privatã şi dreptul la libera circulaţie invocate de autor.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul României apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 73, legiuitorul este unica autoritate competentã sã stabileascã, prin lege organicã, care fapte constituie infracţiuni, în vederea apãrãrii valorilor statului de drept consacrate de art. 1-13 din Legea fundamentalã.
Întrucât exercitarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale se face în spaţiul statului de drept, aceste drepturi nu sunt absolute, ci trebuie folosite numai în limitele interne şi externe stabilite de lege. Legiuitorul stabileşte aceste limite cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, precum şi a tratatelor şi convenţiilor la care România este parte.
Dispoziţiile art. 209 alin. 5 din Codul penal limiteazã exerciţiul dreptului de proprietate în privinţa elementului material al posesiei (detenţia), precum şi în privinţa atributului folosinţei. Prin aceste prevederi nu se aduce atingere însã existenţei dreptului de proprietate, întrucât folosirea şi deţinerea unor anumite bunuri sunt interzise numai în locurile expres prevãzute de lege. Restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate a fost instituitã de legiuitor în considerarea pericolului social sporit pe care îl reprezintã faptele incriminate, mãsura impunându-se pentru prevenirea consecinţelor unui dezastru şi, de asemenea, priveşte toate persoanele care s-ar afla în locurile prevãzute de lege, nefiind aşadar instituitã în mod discriminatoriu.
Totodatã, nu se încalcã dreptul fundamental la liberã circulaţie, întrucât textul de lege nu interzice persoanelor sã se deplaseze prin zonele unde se aflã depozite petroliere, iar, în cazul în care aceste zone sunt îngrãdite sau existã panouri de avertizare referitoare la interzicerea accesului publicului, mãsura trebuie respectatã, Constituţia stabilind în art. 25 alin. (1) cã dreptul la liberã circulaţie trebuie exercitat în condiţiile stabilite de lege.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât faptul cã efectuarea de sãpãturi pe terenul aflat în zona de protecţie a conductelor petroliere, precum şi deţinerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternã, a ştuţurilor, instalaţiilor sau oricãror dispozitive de prindere ori perforare întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat sub forma tentativei nu contravine principiului fundamental al garantãrii dreptului de proprietate privatã.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate faţã de celelalte dispoziţii constituţionale invocate de autor, Avocatul Poporului considerã cã acestea nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 209 alin. 5 din Codul penal, cu urmãtorul conţinut: "În cazul prevãzut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativã şi efectuarea de sãpãturi pe terenul aflat în zona de protecţie a conductei de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum şi deţinerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternã, a ştuţurilor, instalaţiilor sau oricãror altor dispozitive de prindere ori perforare."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (1) şi (12) referitoare la inviolabilitatea libertãţii individuale şi stabilirea pedepselor penale numai în condiţiile legii, ale art. 25 alin. (1) privind dreptul la liberã circulaţie, ale art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate privatã şi ale art. 53 privind Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit art. 20 alin. 1 din Codul penal, tentativa constã în punerea în executare a hotãrârii de a sãvârşi infracţiunea, executare care a fost însã întreruptã sau nu şi-a produs efectul.
Textul de lege atacat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate incrimineazã, sub titulatura de tentativã la infracţiunea de furt calificat, anumite fapte determinate care prin simpla lor comitere fac dovada punerii în executare a hotãrârii de a sãvârşi infracţiunea de furt având ca obiect material una din categoriile de bunuri prevãzute la art. 209 alin. 3 lit. a) din Codul penal, şi anume ţiţei, gazolinã, condensat, etan lichid, benzinã, motorinã, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternã.
Incriminarea faptelor descrise în textul atacat este justificatã prin pericolul lor potenţial şi nu contravine nici uneia din dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei şi nici altor norme şi principii consacrate de Legea fundamentalã.
Prevederile art. 23 alin. (1) şi (12) şi ale art. 25 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.
În ce priveşte încãlcarea art. 44 alin. (1) din Constituţie, prin care se garanteazã dreptul de proprietate, Curtea constatã cã, potrivit aceluiaşi text din Legea fundamentalã, conţinutul şi limitele acestui drept sunt prevãzute prin lege. Prin urmare, dreptul de proprietate, ca, de altfel, oricare alt drept, nu se poate exercita în mod abuziv, cu scopul de a comite o faptã contrarã ordinii de drept, iar limitarea exercitãrii acestuia decurge tocmai din dispoziţia constituţionalã a art. 53 alin. (1) teza finalã, în scopul prevenirii consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
De altfel, sub aspectul criticilor invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate ridicã doar probleme legate de stabilirea condiţiilor privitoare la existenţa ori inexistenţa intenţiei, precum şi a circumscrierii mijloacelor folosite în categoria instrumentelor care sunt de naturã, apte, de a produce rezultatul infracţional urmãrit. Acestea sunt însã aspecte ce exced competenţei Curţii Constituţionale şi ţin numai de aplicarea legii, care este atributul exclusiv al instanţelor de judecatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. 5 din Codul penal, excepţie ridicatã de Claudiu Enciu în Dosarul nr. 1.391/2004 al Tribunalului Constanţa - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 februarie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
