Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 789 din 3 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 25 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncã, excepţie ridicatã de Gheorghe Man în Dosarul nr. 1.477/102/2007 (nr. vechi 2.240/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care aratã cã, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul este în drept sã stabileascã conţinutul, limitele şi condiţiile acordãrii drepturilor de asigurãri sociale în cadrul cãrora se gãseşte şi dreptul la ajutor de şomaj.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.477/102/2007 (nr. vechi 2.240/2007), Tribunalul Mureş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncã, excepţie ridicatã din oficiu de instanţa de judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Mureş - Secţia civilã susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 16 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1), (2) şi (8), art. 136 alin. (5), art. 47, art. 15 alin. (1), art. 1 alin. (3), art. 56 alin. (2) şi (3) din Constituţie, respectiv art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din primul Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, în opinia instanţei de judecatã, semnificaţia <>art. 34 alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 este aceea cã persoanele care au contracte individuale de muncã cu timp parţial de 2 ore pe zi sau mai puţin nu vor putea beneficia niciodatã de indemnizaţia de şomaj, deoarece nu vor putea cumula stagiul minim cerut de lege. Prin urmare, aceste persoane sunt discriminate, întrucât cotizeazã, dar nu pot beneficia de drepturile prevãzute de lege. O soluţie ar putea fi reducerea, eventual, a cuantumului indemnizaţiei de şomaj, dar nu neacordarea ei. În acelaşi timp, considerã cã este încãlcat dreptul de proprietate asupra veniturilor dobândite licit. În acest sens, aratã cã plãţile lunare ale contribuţiilor de asigurãri sociale, efectuate de aceste persoane, sunt lipsite de scopul şi efectul edictate de lege, fiind neproducãtoare de efecte juridice (de naştere a drepturilor corelative), ceea ce echivaleazã cu o veritabilã confiscare mascatã a acestor sume plãtite cu titlu de cotizaţii, sume care provin din venituri licite. De asemenea, instanţa de judecatã mai aratã cã textul de lege criticat încalcã dreptul constituţional la indemnizaţia de şomaj, obligaţia constituţionalã a statului de a lua mãsuri de protecţie socialã şi caracterul de stat social al statului român.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât aspectele invocate de instanţa de judecatã ţin de interpretarea şi aplicarea normelor legale, iar nu de neconstituţionalitate. Or, aceste aspecte sunt de competenţa instanţelor judecãtoreşti, iar nu de cea a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale. Astfel, aratã cã a condiţiona dreptul la ajutor de şomaj de realizarea unui stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergãtoare cererii de acordare a indemnizaţiei de şomaj instituie o inegalitate între cetãţenii care se aflã, în realitate, în situaţii identice. De asemenea, considerã cã dispoziţiile legale criticate stabilesc o restrângere nejustificatã a exerciţiului dreptului la ajutor de şomaj, fãrã a rãspunde cerinţelor imperative stabilite prin textul constituţional al art. 53. În schimb, considerã cã nu este încãlcat dreptul de proprietate privatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 34 alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, dispoziţii introduse prin <>art. I pct. 14 din Legea nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 76/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 19 aprilie 2004.
Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
Art. 34 alin. (1^2): "Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncã cu timp parţial, stagiul de cotizare prevãzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncã cu timp parţial."
Tribunalul Mureş - Secţia civilã considerã cã acest text de lege este contrar urmãtoarelor texte constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 44 alin. (1), (2) şi (8) referitor la dreptul de proprietate privatã, art. 136 alin. (5) prin care se aratã cã proprietatea privatã este inviolabilã, art. 47 privind nivelul de trai, art. 15 alin. (1) prin care se aratã cã "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea", art. 1 alin. (3) prin care se consacrã caracterul de stat social al statului român şi art. 56 alin. (2) şi (3) referitor la contribuţiile financiare. De asemenea, instanţa de judecatã considerã cã este încãlcat şi art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, articol care se referã la protecţia proprietãţii.
Examinând argumentele de neconstituţionalitate invocate de Tribunalul Mureş - Secţia civilã, Curtea constatã cã acestea au în vedere ipoteza persoanelor care au desfãşurat munca în baza unui contract de muncã cu timp parţial, dar care nu pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, întrucât nu întrunesc stagiul minim de cotizare la bugetul asigurãrilor pentru şomaj, respectiv minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergãtoare datei înregistrãrii cererii pentru obţinerea indemnizaţiei. Instanţa de judecatã susţine cã aceste persoane sunt discriminate, întrucât, deşi nu îndeplinesc condiţiile de stagiu de cotizare, totuşi au contribuit la bugetul de asigurãri pentru şomaj. În acelaşi timp, considerã cã este încãlcat dreptul de proprietate, întrucât plãţile lunare ale contribuţiilor de asigurãri sociale sunt lipsite de efecte juridice, ceea ce echivaleazã cu o confiscare mascatã a acestor sume cu titlu de contribuţie. În sfârşit, instanţa de judecatã considerã cã prin textul de lege criticat a fost neglijatã şi obligaţia statului de a asigura protecţie socialã.
Faţã de aceste susţineri, Curtea reţine cã art. 47 alin. (2) din Constituţie consacrã dreptul cetãţenilor la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de lege. Astfel, aşa cum reiese din formularea acestui text constituţional, legiuitorul are libertatea de a stabili conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestor drepturi. Procedând în consecinţã, a stabilit, prin <>art. 34 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 , cã indemnizaţia de şomaj se acordã persoanelor care întrunesc urmãtoarele condiţii: "a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergãtoare datei înregistrãrii cererii; b) nu realizeazã venituri sau realizeazã din activitãţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul minim brut pe ţarã garantat în platã; c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii; şi d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncã în a cãror razã teritorialã îşi au domiciliul sau, dupã caz, reşedinţa, dacã au avut ultimul loc de muncã ori au realizat venituri în acea localitate."
Plecând de la premisa cã esenţial pentru acordarea acestui drept este realizarea unui minim stagiu de cotizare, condiţie care este cerutã în mod egal tuturor celor ce se încadreazã în ipoteza amintitã, nu se poate desprinde nicio prevedere cu caracter discriminatoriu din textul de lege supus controlului de constituţionalitate. A crea un tratament juridic diferenţiat, eventual mai favorabil, pentru cei care au desfãşurat munca potrivit unui contract de muncã cu timp parţial ar rezulta din aceastã perspectivã ca fiind discriminatoriu pentru cei care desfãşoarã un numãr mai mare de ore de muncã. Simplul fapt de a contribui la bugetul de asigurãri pentru şomaj nu este de naturã sã egalizeze situaţia celor care au desfãşurat un numãr de ore de muncã mai mare şi astfel pot obţine indemnizaţia de şomaj, în raport cu cei care au desfãşurat semnificativ mai puţine ore de muncã.
În plus, nu poate fi reţinutã nici afirmaţia potrivit cãreia textul de lege criticat anuleazã, în fapt, dreptul la indemnizaţia de şomaj, întrucât este firesc ca, în vederea obţinerii protecţiei sociale, cetãţenii sã îndeplineascã la rândul lor cerinţele prevãzute de lege. Din aceeaşi perspectivã, Curtea apreciazã cã nu poate fi reţinutã nici critica potrivit cãreia contribuţia la bugetul asigurãrilor de şomaj apare ca o confiscare, în situaţia în care persoanei care solicitã acordarea indemnizaţiei pentru şomaj i se refuzã acest drept, întrucât nu întruneşte condiţiile legale. Astfel, Curtea observã cã obligaţia de a contribui la bugetul asigurãrilor pentru şomaj este independentã de faptul dacã cei care contribuie vor ajunge sau nu în situaţia concretã de a solicita acordarea indemnizaţiei pentru şomaj, aceastã îndatorire izvorând tocmai din caracterul de stat social al statului român, invocat de însuşi Tribunalul Mureş - Secţia civilã, atribut ce presupune ca statul sã adopte o serie de mãsuri pentru a asigura egalitatea de şanse a cetãţenilor, inclusiv prin conceperea unor sisteme de protecţie socialã a celor mai defavorizaţi care se sprijinã pe contribuţia celorlalţi membri ai societãţii.
Concluzionând asupra celor mai sus expuse, Curtea reţine cã atât timp cât potrivit dispoziţiilor constituţionale legiuitorul este în drept sã stabileascã conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a drepturilor de asigurãri sociale, iar în speţã criteriul de acordare a indemnizaţiei de şomaj este stagiul de cotizare, nu se poate reţine o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncã, excepţie ridicatã de Gheorghe Man în Dosarul nr. 1.477/102/2007 (nr. vechi 2.240/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
