Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 787 din 27 septembrie 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 787 din 27 septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 21 noiembrie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.342/111/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 416D/2012.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 9 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.342/111/2011, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
    Excepţia a fost ridicată de Adrian Gheorghe Tabora cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 622/LM din 9 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 1.342/111/2011 având ca obiect o acţiune în constatare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care dispun o diminuare a drepturilor salariale ale personalului bugetar cu 25%, sunt contrare dispoziţiilor Legii fundamentale care consacră dreptul la muncă şi prevăd că economia României este economie de piaţă. În acest sens, arată că statul intervine în raporturile de muncă stabilite prin contract individual sau colectiv între salariaţi şi angajator. De asemenea, prevederile criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, deoarece măsura diminuării veniturilor salariale nu se aplică decât în sectorul bugetar, iar nu şi în sectorul privat. Totodată, acestea aduc atingere şi dreptului de proprietate, salariul reprezentând un "bun" în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât reglementarea criticată a fost determinată de necesitatea asigurării stabilităţii economice a ţării în contextul crizei economice mondiale şi este limitată în timp. În acelaşi sens, a invocat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin Decizia pronunţată în cauzele "Mihăieş şi Senteş contra României".
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi ale Legii fundamentale: art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 56 alin. (2) şi (3) privind contribuţiile financiare, art. 135 privind economia şi finanţele publice şi art. 136 referitor la proprietate. De asemenea, invocă încălcarea art. 20 din Constituţie prin raportare la prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la proprietate.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile Legii nr. 118/2010, referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar, au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 din lege. Cu toate acestea, ele continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale, şi anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii textelor de lege cu care a fost sesizată.
    Analizând, prin urmare, textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea, reiterând ce le statuate prin deciziile nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este un aspect al dreptului la muncă, drept fundamental, iar diminuarea sa constituie o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Cu toate acestea, Curtea a constatat că măsura privind diminuarea drepturilor salariale se supune condiţiilor art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.
    De asemenea, prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, Curtea Constituţională a statuat că "statul poate, în mod temporar, decide reducerea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice în limite rezonabile [...], răspunzând astfel unei situaţii de gravă criză economică ce afectează statul".
    Curtea, având în vedere că drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sunt stabilite în condiţiile legii, constată totodată că intervenţia statului în sensul modificării acestor drepturi nu poate fi privită ca o imixtiune nejustificată în raporturile dintre angajator şi salariat, aşa cum se susţine în critica de neconstituţionalitate.
    Cu privire la criticile vizând încălcarea dreptului de proprietate, Curtea reţine, în acord cu cele statuate în Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera dreptului de proprietate.
    Aceste concluzii sunt susţinute şi de cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele "Mihăieş şi Senteş contra României", în care a arătat că reducerea drepturilor salariale cu 25% în temeiul Legii nr. 118/2010 nu poate fi analizată din perspectiva art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât cu dificultate s-ar putea reţine că este pus în discuţie un "bun" în sensul articolului menţionat.
    De altfel, instanţa de la Strasbourg a arătat că, şi în ipoteza în care ar aborda drepturile salariale afectate de Legea nr. 118/2010 ca fiind "bunuri", tot nu ar reţine încălcarea prevederilor convenţionale, măsura reducerii drepturilor salariale necreând o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie. Prin urmare, Curtea a considerat că statul român nu a depăşit marja sa de apreciere şi nu a rupt justul echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.
    Cât priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile de lege criticate ar aduce atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea reţine că salariaţii plătiţi din fonduri publice se află într-o situaţie diferită faţă de ceilalţi salariaţi, din sectorul privat, sub aspectul sursei ce asigură plata drepturilor salariale, fapt ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil tratamentul juridic instituit. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 118/2010 urmăresc, aşa cum de altfel reiese din însuşi titlul acestui act normativ, instituirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Prin urmare, sunt vizate fondurile bugetare. Aşa fiind, prevederea unor reduceri a veniturilor salariale pentru salariaţii din sectorul privat ar fi fost lipsită de relevanţă din această perspectivă.
    În sfârşit, Curtea constată că, deşi prevederile de lege criticate urmăresc realizarea echilibrului bugetar, acest obiectiv nu se realizează prin impunerea unor taxe, impozite ori a altor prestaţii, astfel că dispoziţiile art. 56 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.
    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.342/111/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2012.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea

                                     -----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice