Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 785 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 404 din 15 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicatã de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 7.856/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 5 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţã de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţãrii pentru data de 12 mai 2009.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 7.856/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Florina Izabela Cîrstea într-un litigiu având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva unei hotãrâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la înscrierea acesteia la concursul de promovare în funcţia de judecãtor de tribunal.
În motivarea excepţiei autoarea acesteia susţine, în esenţã, cã prevederea de lege criticatã "este neconstituţionalã prin excludere şi discriminatorie", întrucât face posibilã promovarea în condiţii mai facile la instanţele superioare numai a magistraţilor foşti avocaţi şi excluderea posibilitãţii promovãrii în aceleaşi condiţii a magistraţilor care anterior admiterii în magistraturã au fost consilieri juridici. Precizeazã cã judecãtorii în funcţie, indiferent de activitatea desfãşuratã anterior admiterii în magistraturã, au acelaşi statut constituţional. Autoarea excepţiei susţine cã discriminarea este cu atât mai evidentã cu cât, anterior admiterii în magistraturã, activitatea desfãşuratã anterior în funcţia de consilier juridic a fost asimilatã cu cea de avocat. Aratã cã, deşi iniţial toţi magistraţii se aflã în situaţie de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerutã vechime de 5 ani în diferite profesii juridice, pe parcursul desfãşurãrii profesiei, legea instituie o prezumţie de "necorespundere profesionalã" a magistraţilor foşti consilieri juridici faţã de cei care au fost avocaţi, care sunt prezumaţi de lege superiori din punct de vedere profesional, din moment ce li se reduce perioada de activare în magistraturã necesarã pentru promovare, restrângând astfel dreptul celorlalţi magistraţi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, întrunitã în plen, "a hotãrât în unanimitate sesizarea din oficiu în aceste dosare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 44 din Legea nr. 303/2004 ".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât "autoarea acesteia doreşte, în realitate, completarea dispoziţiei criticate din <>Legea nr. 303/2004 în sensul luãrii în considerare, la calculul vechimii prevãzute de art. 44 alin. (1) din acelaşi act normativ, şi a perioadei în care judecãtorul sau procurorul a fost consilier juridic", ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 .
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. În opinia sa, dispoziţiile de lege criticate fac abstracţie de faptul cã dobândirea calitãţii de magistrat s-a realizat în urma promovãrii concursului de admitere în magistraturã, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, printre care şi cele privind vechimea minimã necesarã în funcţii juridice, inclusiv cea în funcţia de consilier juridic. Aratã cã, în contradicţie cu principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, la examenul de promovare a magistraţilor se ia în considerare şi perioada în care judecãtorul sau procurorul a fost avocat. Considerã cã, pe cale de consecinţã, pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie, judecãtori şi procurori care au promovat concursul de admitere în magistraturã, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, se aplicã un tratament juridic diferit în ceea ce priveşte promovarea la instanţele sau parchetele imediat superioare, fiind încãlcat principiul egalitãţii în drepturi.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile <>art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Din motivarea scrisã a excepţiei rezultã însã cã autorul acesteia are în vedere numai alin. (2) al art. 44, care are urmãtorul cuprins:
- Art. 44 alin. (2): "La calcularea vechimii prevãzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecãtorul sau procurorul a fost avocat."
Art. 44 alin. (1) prevede condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã judecãtorii şi procurorii pentru a putea participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare, printre acestea numãrându-se şi anumite condiţii minime de vechime.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentalã cuprinse la art. 16 - "Egalitatea în drepturi" şi art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã sub incidenţa prevederilor <>art. 44 din Legea nr. 303/2004 intrã, în principal, acei magistraţi care au fost numiţi în magistraturã pe bazã de concurs în condiţiile art. 33 alin. (1) din aceeaşi lege. Este vorba despre foştii judecãtori şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile lor, personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciarã cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toate aceste persoane pot participa la concursul de admitere în magistraturã dacã au o vechime minimã de 5 ani în funcţiile enumerate.
Dintre cei declaraţi admişi la concursul de admitere în magistraturã, numai cei care au fost avocaţi se pot înscrie, ulterior, la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare fãrã sã aibã vechimea minimã efectivã în magistraturã necesarã, potrivit <>art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , beneficiind de asimilarea vechimii în avocaturã cu vechimea în magistraturã.
Aşadar, în ceea ce priveşte condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a accede la funcţia de judecãtor sau procuror la instanţele sau parchetele superioare, se instituie un privilegiu în favoarea celor care au fost avocaţi, în detrimentul tuturor celorlalţi. Ţinând cont de faptul cã, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistraturã, toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit <>art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , este inechitabilã oferirea unui asemenea tratament privilegiat la un moment ulterior unei anumite categorii de magistraţi. Nimic nu justificã apariţia unei diferenţieri între cele douã momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistraturã şi cel al promovãrii. De vreme ce au fost declaraţi admişi la concursul de admitere în magistraturã, nu se poate presupune decât cã toţi magistraţii, indiferent de funcţia în domeniul juridic pe care au avut-o anterior, au evoluat şi s-au perfecţionat în cadrul unor repere profesionale similare, neexistând niciun motiv pentru conferirea unei mai mari îndreptãţiri la promovarea la instanţele sau parchetele superioare unei anumite categorii. Între magistraţi, pe parcursul dezvoltãrii profesionale, nu pot exista decât eventuale discrepanţe generate de gradul individual de pregãtire, nicidecum de împrejurãri particulare, anterioare admiterii în magistraturã.
Diferenţierea nu se poate justifica nici pe considerentul cã activitatea pe care o desfãşoarã avocaţii este mai apropiatã de cea pe care o desfãşoarã judecãtorii şi procurorii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre alte categorii de jurişti, printre cele mai sugestive exemple în acest sens fiind asistenţii judiciari (care participã alãturi de judecãtori în completele care soluţioneazã litigii de muncã), grefierii cu studii superioare juridice (care sunt auxiliari ai justiţiei, fiind îndeaproape implicaţi în partea proceduralã a activitãţii jurisdicţionale) ori magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (care au un statut foarte asemãnãtor judecãtorilor, condiţiile generale de numire a lor fiind cele prevãzute pentru funcţia de judecãtor şi procuror, iar dispoziţiile <>Legii nr. 303/2004 privind incompatibilitãţile şi interdicţiile, formarea profesionalã continuã şi evaluarea periodicã, drepturile şi îndatoririle, precum şi rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor şi procurorilor aplicându-se în mod corespunzãtor şi acestora).
Este de asemenea adevãrat cã tipul de activitate desfãşuratã anterior admiterii în magistraturã de alte categorii de jurişti, cum ar fi, spre exemplu, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului ori al Administraţiei Prezidenţiale, este greu sã fie asimilat cu activitatea jurisdicţionalã şi, implicit, vechimea în astfel de funcţii sã fie asimilatã vechimii în magistraturã necesarã pentru înscrierea la concursul de promovare la instanţele sau parchetele superioare.
Tocmai de aceea soluţia pentru îndepãrtarea stãrii de neconstituţionalitate rezultatã din condiţiile diferenţiate pe criteriul funcţiei anterior deţinute, prevãzute de textul de lege criticat, nu poate fi decât constatarea existenţei unei inegalitãţi, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Prin urmare, Curtea constatã cã prevederile <>art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie o încãlcare a principiului egalitãţii şi nediscriminãrii, prin instituirea unui tratament diferenţiat unor cazuri egale, în lipsa unei justificãri obiective şi rezonabile.
Curtea Constituţionalã a mai fost sesizatã în câteva rânduri cu excepţia de neconstituţionalitate ce face obiectul cauzei de faţã, dar a respins-o ca inadmisibilã, fãrã sã examineze conformitatea textului de lege criticat cu normele constituţionale, întrucât motivarea neconstituţionalitãţii textului de lege tindea la completarea acestuia, atribuţie ce excedeazã competenţei instanţei de contencios constituţional. În cazul de faţã, însã, analizând situaţia generalã reglementatã de norma criticatã şi observând cã aceasta afecteazã, într-un fel sau altul, un numãr considerabil de magistraţi, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, observând, totodatã, cã legiuitorul este singurul în mãsurã sã remedieze situaţia injustã pe care a generat-o prin edictarea acestui text de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 7.856/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constatã cã prevederile <>art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
