Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 784 din 12 mai 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei si ale   Ordonantei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 784 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei si ale Ordonantei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 7 iulie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de Alina Izabela Stãnescu, Aida Iolanda Slate, Alexandru Gârbã, Daniela Ivan, Claudiu Râpeanu, Florina Izabela Cârstea, Andreea Bianca Stoianoglo, Lavinia Magdalena Pãtrãşchioiu, Erich Emilian Mãsãcan, Mirela Simona Vasile Cristea, Angelica Vali Vamvu, Lucian Mihai Viorescu şi Mihaela Ciobanu în Dosarul nr. 15.103/212/2008 al Judecãtoriei Constanţa - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 31 martie 2009, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 7 aprilie 2009, apoi pentru data de 7 mai 2009 şi apoi pentru data de 12 mai 2009.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 15.103/212/2008, Judecãtoria Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 şi ale <>art. I din Legea nr. 110/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de Alina Izabela Stãnescu, Aida Iolanda Slate, Alexandru Gârbã, Daniela Ivan, Claudiu Râpeanu, Florina Izabela Cârstea, Andreea Bianca Stoianoglo, Lavinia Magdalena Pãtrãşchioiu, Erich Emilian Mãsãcan, Mirela Simona Vasile Cristea, Angelica Vali Vamvu, Lucian Mihai Viorescu şi Mihaela Ciobanu în cauza având ca obiect judecarea contestaţiei la executare silitã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 44 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie. În acest sens, aratã cã termenul de executare de 18 luni nu poate reprezenta un termen de graţie şi nici o cauzã de suspendare a termenului de prescripţie a executãrii sentinţei, acestea fiind limitativ prevãzute de Codul de procedurã civilã.
Totodatã, din punct de vedere extrinsec, se apreciazã cã prin legile de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în anul 2008 nu s-a acordat un astfel de mandat, Guvernul depãşindu-şi atribuţiile.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 , raportat la art. 16 alin. (1) din Constituţie, autorii excepţiei considerã cã dispoziţiile criticate, "prin teza I", limiteazã aria de aplicare a acestui act normativ la creditorii unor drepturi de naturã salarialã cu titluri executorii emise pânã la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, respectiv pânã la 20 iunie 2008, fiind astfel excluşi de la aplicarea actului normativ creditorii care fac parte tot din personalul sistemului de justiţie cu titluri obţinute dupã aceastã datã.
În opinia autorilor excepţiei, este încãlcat şi art. 21 din Constituţie, întrucât ordonanţa de urgenţã prevede eşalonarea plãţii sumelor stabilite în titlurile executorii emise pânã la intrarea sa în vigoare. Or, plata drepturilor restante, de naturã salarialã, se prelungeşte nejustificat, iar motivaţia datã de Guvern nu are o justificare rezonabilã. În acest sens, este menţionatã hotãrârea Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Cauza Ruianu împotriva României, 2003.
Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, se aratã cã prevederile legale creeazã o inegalitate între instituţiile statului şi particulari în ceea ce priveşte regimul executãrii silite asupra fondurilor bãneşti. În acest sens, se invocã hotãrârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele Burdov împotriva Rusiei, 2002, şi Şandor împotriva României, 2005.
De asemenea, autorii excepţiei susţin cã prevederile <>art. I din Legea nr. 110/2007 încalcã dispoziţiile art. 16 şi art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece exclud posibilitatea aplicãrii reglementãrilor dreptului comun faţã de instituţiile publice debitoare.
Judecãtoria Constanţa - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 şi ale <>art. I din Legea nr. 110/2007 este întemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate, iar, în baza art. 50 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, s-au solicitat puncte de vedere de la Ministerul Justiţiei şi Libertãţilor Cetãţeneşti, Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece eşalonarea plãţilor a fost conceputã astfel încât sã respecte garanţiile constituţionale în materia accesului la justiţie, precum şi prevederile tratatelor internaţionale la care România este parte.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 sunt neconstituţionale, întrucât aduc atingere dreptului la un proces echitabil, iar prevederile <>art. I din Legea nr. 110/2007 sunt constituţionale.
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie considerã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 a fost emisã pentru a se acorda timpul necesar gãsirii resurselor financiare, fiind vorba de sume foarte mari în vederea acoperirii drepturilor salariale din sistemul justiţiei, iar ordonanţa de urgenţã în discuţie nu conţine nicio dispoziţie potrivit cãreia titlurile executorii nu vor fi puse în executare. Totodatã, invocã şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza Burdov contra Rusiei, a considerat cã "o anumitã perioadã de timp pentru punerea în executare a unei hotãrâri defavorabile administraţiei poate fi acceptatã în circumstanţele specifice ale cauzei", în Cauza Marako contra Rusiei a considerat cã un interval de 9 luni în care autoritãţile nu au executat o hotãrâre nu este un termen nerezonabil din punctul de vedere al Convenţiei, iar în Cauza Sabin Popescu contra României a arãtat cã "statele se bucurã de o oarecare marjã de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea dreptului la executarea unei hotãrâri, dar ingerinţa statului nu trebuie sã aducã atingere înseşi substanţei dreptului, trebuind sã existe, de asemenea, un raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmãrit".
Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 , apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Consiliul Superior al Magistraturii apreciazã cã "eşalonarea plãţii sumelor respective nu a fost determinatã de o suspendare a punerii în executare a hotãrârilor judecãtoreşti şi nici nu poate fi vorba de o suspendare realizatã cu acordul creditorilor".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciazã cã nu poate comunica puncte de vedere decât în condiţiile în care o excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicatã în cadrul unui complet al acestei instanţe, în afara acestui cadru legal neputându-se pronunţa, deoarece existã riscul sã se încalce principiul imparţialitãţii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi celelalte autoritãţi nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, Avocatului Poporului, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 şi <>art. I din Legea nr. 110/2007 . Din analiza susţinerilor autorului excepţiei rezultã cã, în realitate, sunt criticate prevederile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 76/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2009, şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii (art. 1-5), publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin <>art. I din Legea nr. 110/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 5 mai 2007.
Textele de lege considerate a fi neconstituţionale au urmãtorul conţinut:
- <>Art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 : "(1) Plata sumelor prevãzute în titlurile executorii emise pânã la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, se va realiza, eşalonat, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, modalitatea de eşalonare fiind stabilitã prin ordin comun al ministrului justiţiei, ministrului economiei şi finanţelor, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Ordinul prevãzut la alin. (1) se emite în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã şi va fi comunicat executorilor judecãtoreşti, precum şi trezoreriei ori instituţiei bancare unde debitorii au deschise conturi."
<>Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, are urmãtorul conţinut:
"Art. 1. - Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor publice se achitã din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadreazã obligaţia de platã respectivã.
Art. 2. - Dacã executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuã din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligatã ca, în termen de 6 luni, sã facã demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de platã. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de platã comunicatã de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Art. 3. - În cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de platã în termenul prevãzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executãrii silite potrivit Codului de procedurã civilã şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie.
Art. 4. - (1) Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia sã dispunã toate mãsurile ce se impun, inclusiv virãri de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plãţii sumelor stabilite prin titluri executorii.
(2) Virãrile de credite bugetare prevãzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, şi ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.
Art. 5. - Creditorul şi debitorul pot conveni asupra altui termen decât cel prevãzut la art. 2, precum şi asupra unor alte condiţii de îndeplinire a oricãror obligaţii stabilite prin titlul executoriu."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã au fost încãlcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separaţia şi echilibrul puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul la justiţie, art. 44 alin. (2) privind garantarea proprietãţii private şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte aspectele de neconstituţionalitate extrinsecã a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 , Curtea constatã cã susţinerile autorilor excepţiei, în sensul cã Guvernul şi-a depãşit atribuţiile, reglementând într-un domeniu fãrã sã existe lege de abilitare în acest sens, nu pot fi primite, deoarece, potrivit dispoziţiilor constituţionale, existã douã categorii de ordonanţe. Pe de o parte, sunt ordonanţele emise în baza unei legi de abilitare prevãzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, care pot fi emise doar în domenii ce fac obiectul legii de abilitare, precum şi numai în limitele şi pânã la data abilitãrii şi care se supun aprobãrii Parlamentului, dacã legea de abilitare o cere, iar pe de altã parte, sunt ordonanţele de urgenţã, prevãzute de alin. (4) al art. 115 din Constituţie, care se pot adopta numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã. Or, în cazul de faţã este criticatã o prevedere dintr-o ordonanţã de urgenţã.
Referitor însã la aspectele de neconstituţionalitate extrinsecã, Curtea reţine cã, prin <>Decizia nr. 104/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, a constatat cã dispoziţiile <>art. I şi II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei încalcã prevederile art. 115 alin. (4) teza întâi din Constituţie, cu urmãtoarea motivare:
"Astfel cum rezultã din nota de fundamentare care însoţeşte <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 , existenţa situaţiei extraordinare, de care textul constituţional condiţioneazã posibilitatea Guvernului de a recurge la aceastã modalitate de delegare legislativã, este justificatã, în primul rând, de «faptul cã justiţia trebuie sã reprezinte un factor esenţial de echilibru şi stabilitate socialã într-un stat de drept şi cã în realizarea deplinã a acestui rol se impun o unificare a practicii judiciare şi o asigurare a stabilitãţii raporturilor juridice, inclusiv în domeniul stabilirii drepturilor salariale ale personalului din sistemul justiţiei», de asemenea, de «necesitatea asigurãrii unui cadru unitar privind administrarea fondurilor în domeniul justiţiei» şi de «imperativul identificãrii de noi resurse financiare în vederea îmbunãtãţirii capacitãţii administrative a instanţelor şi parchetelor». Totodatã se mai aratã cã s-au luat în considerare «dificultãţile întâmpinate pânã în prezent în ceea ce priveşte executarea hotãrârilor judecãtoreşti având ca obiect drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei», precum şi «consecinţele negative pe care le presupune pentru bugetul de stat întârzierea identificãrii unor soluţii eficiente pentru punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti având ca obiect soluţionarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiţiei». În fine, se are în vedere şi «faptul cã întârzierea adoptãrii unor mãsuri legislative conduce la crearea unor diferenţieri cu privire la modalitatea de stabilire şi la cuantumul drepturilor salariale acordate în temeiul hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în domeniul stabilirii drepturilor salariale ale personalului din sistemul justiţiei».
Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat cã aceste elemente cuprinse în nota de fundamentare "nu sunt de naturã sã justifice adoptarea ordonanţei de urgenţã, în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) teza întâi din Constituţie. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 nu a fost motivatã de necesitatea unei situaţii extraordinare a cãrei reglementare nu putea fi amânatã, ci a fost impusã de diverse situaţii cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti."
Întrucât subzistã aceleaşi raţiuni pentru care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I şi II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 , se impune adoptarea aceleiaşi soluţii şi în cauza de faţã. Prin urmare, Curtea urmeazã sã admitã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 , întrucât eşalonarea plãţii sumelor prevãzute în titlurile executorii emise pânã la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţã, având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, nu a fost determinatã de necesitatea unei situaţii extraordinare a cãrei reglementare nu putea fi amânatã, ceea ce contravine prevederilor art. 115 alin. (4) teza întâi din Constituţie.
Totodatã, Curtea reţine cã aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 prin <>Legea nr. 76/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2009, nu poate avea relevanţã asupra neconstituţionalitãţii <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 , deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (a se vedea <>Decizia nr. 95/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006), aprobarea prin lege a unei ordonanţe a Guvernului nu acoperã viciul de neconstituţionalitate extrinsecã a acesteia.
II. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare (art. 1-5), Curtea constatã cã dispoziţiile criticate referitoare la procedura executãrii obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice se aplicã fãrã nicio discriminare tuturor creditorilor instituţiilor publice, acestea fiind conforme cu prevederile art 16 şi art. 44 alin. (2) din Constituţie.
Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate stabili regulile de desfãşurare a procedurii de judecatã fãrã sã aducã atingere substanţei drepturilor şi libertãţilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, excepţie ridicatã de Alina Izabela Stãnescu, Aida Iolanda Slate, Alexandru Gârbã, Daniela Ivan, Claudiu Râpeanu, Florina Izabela Cârstea, Andreea Bianca Stoianoglo, Lavinia Magdalena Pãtrãşchioiu, Erich Emilian Mãsãcan, Mirela Simona Vasile Cristea, Angelica Vali Vamvu, Lucian Mihai Viorescu şi Mihaela Ciobanu în Dosarul nr. 15.103/212/2008 al Judecãtoriei Constanţa - Secţia civilã.
2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de aceiaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
_________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice