Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 783 din 16 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 29 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Yu Meifang în Dosarul nr. 1.928/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Se prezintã domnul Ioan Budura, în calitate de interpret autorizat de limba chinezã solicitat pentru a asigura traducerea în cauzã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.928/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Yu Meifang într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva deciziei Oficiului Român pentru Imigrãri de returnare a acestuia şi de respingere a cererii de prelungire a dreptului de şedere în România.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine cã textele de lege ce formeazã obiect al acesteia sunt lipsite de precizie şi claritate, neîndeplinind "criteriul de calitate prevãzut de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale în înţelesul dat de practica jurisprudenţialã a Curţii Europene a Drepturilor Omului". Aceasta, deoarece textele de lege criticate nu conţin prevederi referitoare la situaţii similare cu cea în care se aflã autorul excepţiei, nefãcând precizãri "nici asupra documentelor cerute pentru a face dovada desfãşurãrii unei activitãţi în conformitate cu planul de afaceri, nici asupra criteriilor de evaluare". Ca urmare a lipsei de precizie şi claritate, este afectatã însãşi substanţa dreptului dedus judecãţii, ceea ce aduce o vãtãmare gravã dreptului la un proces echitabil.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b): "(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporarã se pot acorda dacã strãinul îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) activitatea societãţii comerciale se desfãşoarã în conformitate cu planul de afaceri; [...]
(3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevãzute în prezentul articol se face cu urmãtoarele documente: [...]
b) documentele care atestã cã activitatea se desfãşoarã în conformitate cu planul de afaceri."
În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacrã dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã are o bogatã jurisprudenţã în acest domeniu, putând fi menţionate, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 219 din 17 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2009, sau Decizia nr. 42 din 20 ianuarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011.
Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut cã textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise încât destinatarii acestora sã aibã o reprezentare adecvatã a semnificaţiei acestora, iar o eventualã enumerare limitativã a documentelor ce pot fi prezentate în scopul dovedirii conformitãţii activitãţii economice desfãşurate de societatea comercialã la care strãinul solicitant al prelungirii dreptului de şedere este acţionar sau asociat ar putea genera consecinţe nefavorabile. De asemenea, Curtea a statuat cã prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu sunt de naturã sã aducã atingere dreptului la un proces echitabil, întrucât etapa analizãrii cererii de cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri cuprinde exclusiv operaţiuni administrative, cãrora nu li se aplicã exigenţele unui proces echitabil. În cazul contestãrii deciziei Oficiului Român pentru Imigrãri, instanţa judecãtoreascã se va pronunţa asupra plângerii în cadrul unui proces, al cãrui caracter echitabil nu poate fi însã afectat de cerinţa prevãzutã de textele de lege criticate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Yu Meifang în Dosarul nr. 1.928/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
