Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 779 din 12 mai 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale   art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 779 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 29 iulie 2009
DECIZIE nr. 779 din 12 mai 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 29 iulie 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Ioan Berghezan în Dosarul nr. 3.373/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.373/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Ioan Berghezan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor <>art. 21 alin. (3) , <>art. 23 alin. (11) , <>art. 41 alin. (1) , <>art. 53 şi <>61 din Constituţie , deoarece instanţa care soluţioneazã contestaţiile formulate de judecãtori şi procurori împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu este imparţialã, întrucât îi cuprinde şi pe judecãtorii acestor secţii, iar suspendarea din funcţie a magistratului împotriva cãruia s-a pus în mişcare acţiunea penalã încalcã principiul constituţional al prezumţiei de nevinovãţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal considerã excepţia neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- <>Art. 9 din Legea nr. 304/2004 : "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanţã de judecatã pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecãtori şi procurori împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã";
- <>Art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 :
"(1) Judecãtorul sau procurorul este suspendat din funcţie în urmãtoarele cazuri: a) când a fost pusã în mişcare acţiunea penalã împotriva sa prin ordonanţã sau rechizitoriu."
Textele constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale <>art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, <>art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovãţie, <>art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socialã a muncii, <>art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi <>art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Prevederile <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate într-o cauzã în care criticile de neconstituţionalitate erau raportate la <>art. 21 din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 518 din 31 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 15 august 2007, Curtea a reţinut cã: "În ceea ce priveşte accesul liber la justiţie şi, implicit, dreptul la un proces echitabil, Curtea admite, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã dreptul la un tribunal nu este absolut şi este compatibil cu limitãri implicite, statele contractante dispunând, în aceastã materie, de o anumitã marjã de apreciere (cauza <<Le Compte, Van Leuven şi DeMeyere contra Belgiei>>, 1981 sau cauza <<Garda Manibardo contra Spaniei>>, 2000). Însã garantarea unui proces echitabil, aşa cum prevede <>art. 6 paragraful 1 al Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, implicã în mod necesar ca: tribunalul sã fie stabilit de lege, independent şi imparţial. Cât priveşte prima cerinţã, şi anume ca organul de jurisdicţie sã fie organizat în conformitate cu voinţa legiuitorului, Curtea constatã cã Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanţã de judecatã în temeiul legii, dispoziţiile legale criticate respectând exigenţa menţionatã nu numai sub aspectul existenţei înseşi a tribunalului, ci şi sub aspectul compoziţiei formaţiunii învestite cu judecarea litigiului. A doua şi a treia condiţie impuse tribunalului în vederea garantãrii procesului echitabil sunt cele referitoare la independenţa şi imparţialitatea organului de jurisdicţie. Or, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie, <<Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei>> în realizarea acestei competenţe consacrate prin Legea fundamentalã, el îndeplinind atribuţiile stabilite prin lege. Factorii ce asigurã independenţa şi imparţialitatea acestui organ de jurisdicţie îi constituie modul de desemnare a membrilor sãi, durata mandatului şi inamovibilitatea membrilor în cursul mandatului, precum şi existenţa unei protecţii adecvate împotriva presiunilor exterioare."
Aceste considerente reţinute de Curte în decizia menţionatã sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
Referitor la criticile de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 , Curtea constatã cã, de asemenea, acestea sunt neîntemeiate. Calitatea procesualã de inculpat este definitã la <>art. 23 din Codul de procedurã penalã , potrivit cãruia "Persoana împotriva cãreia s-a pus în mişcare acţiunea penalã este parte în procesul penal şi se numeşte inculpat". Aceastã calitate de inculpat nu reprezintã o prejudecare a cauzei şi nu rãstoarnã prezumţia de nevinovãţie prevãzutã la <>art. 23 alin. (11) din Constituţie , în conformitate cu care, "Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã". De asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate, care, la fel ca şi oricare parte din procesul penal, îşi poate exercita dreptul la apãrare şi poate solicita administrarea oricãror probe legale pentru combaterea susţinerilor formulate în acuzare.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Ioan Berghezan în Dosarul nr. 3.373/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

--------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice