Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 778 din 1 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) si (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 25 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Alexandru Cristian Nicolescu în Dosarul nr. 915/46/2007 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 915/46/2007, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Alexandru Cristian Nicolescu într-o cauzã de contencios administrativ, având ca obiect constatarea nulitãţii absolute a unui contract de vânzare-cumpãrare şi a nulitãţii absolute parţiale a unui certificat de proprietate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã raţiunea plângerii prealabile instituite de dispoziţiile <>art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 se justificã numai în ipoteza în care se contestã legalitatea unui act administrativ ale cãrui efecte se produc exclusiv faţã de beneficiarul actului. În schimb, dacã actul administrativ ilegal a intrat în circuitul civil şi a produs efecte faţã de toate subiectele de drept, procedura prevãzutã de textele de lege criticate contravine conceptului de proces echitabil şi "se întoarce împotriva celui în favoarea cãruia este reglementatã", generând "o excesivã birocraţie".
Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale, precizând cã în acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţionalã prin <>deciziile nr. 220/2004 , nr. 39/2005 şi nr. 96/2007.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 7 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele criticate au urmãtorul cuprins:
Art. 7 alin. (1) şi (3) - "(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sã solicite autoritãţii publice emitente sau autoritãţii ierarhic superioare, dacã aceasta existã, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. (...)
(3) Este îndreptãţitã sã introducã plângere prealabilã şi persoana vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţã, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevãzut la alin. (7)."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentalã privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã nu poate reţine criticile formulate de autorul excepţiei şi urmeazã sã respingã ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . În argumentarea acestei soluţii, observã cã, printr-o bogatã jurisprudenţã, a statuat cã instituirea prin lege a unei proceduri administrative ori administrativ-jurisdicţionale prealabile sesizãrii instanţelor judecãtoreşti nu este de naturã sã contravinã dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci, dimpotrivã, o astfel de procedurã constituie o mãsurã de protecţie care nu poate avea ca efect, în niciun mod, limitarea accesului la justiţie. De altfel, în materia contenciosului administrativ celeritatea este esenţialã, motiv pentru care termenele sunt foarte scurte, aşa cã nu se poate susţine lungirea nejustificatã a procesului. De asemenea, Curtea Constituţionalã a mai reţinut cã, în virtutea art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, legiuitorul este îndrituit sã instituie proceduri destinate, în general, sã asigure soluţionarea mai rapidã a unor categorii de litigii, descongestionarea instanţelor judecãtoreşti de cauzele ce pot fi rezolvate pe aceastã cale şi evitarea cheltuielilor de judecatã. În acest sens, poate fi amintitã <>Decizia nr. 220 din 6 mai 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 16 iunie 2004, sau Decizia nr. 382 din 17 aprilie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2007.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Alexandru Cristian Nicolescu în Dosarul nr. 915/46/2007 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
