Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 775 din 20 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 723 din 25 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Viorel Bejinaru în Dosarul nr. 7.535/109/2006 al Tribunalului Argeş - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, deoarece aceasta priveşte interpretarea şi aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 7.535/109/2006, Tribunalul Argeş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Viorel Bejinaru în cauza ce are ca obiect judecarea contestaţiei la executare formulatã de autorul excepţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţia "precum şi orice alt incident ivit în cursul executãri", cuprinsã în ultima tezã a art. 461 alin. (1) lit. d) din Codul de procedurã penalã, contravine textelor constituţionale menţionate, deoarece nu nominalizeazã motivele ce pot fi luate în seamã de cãtre instanţele de judecatã pentru reducerea pedepsei în cazul condamnãrilor definitive. Mai susţine cã prevederile legale criticate permit instanţelor de judecatã ca, atunci când sunt sesizate în baza art. 461 din Codul de procedurã penalã cu incidente medicale ivite în cursul executãrii pedepsei, sã respingã contestaţiile la executare respective. Pentru acest motiv, se aratã cã persoanele care formuleazã contestaţie împotriva executãrii hotãrârii penale, în temeiul art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, sunt discriminate în comparaţie cu cele condamnate definitiv şi suferã de o boalã care le pune în imposibilitate de a executa pedeapsa şi care pot amâna sau întrerupe executarea pedepsei, în baza art. 453, respectiv art. 455 din Codul de procedurã penalã.
Tribunalul Argeş - Secţia penalã apreciazã cã textul de lege criticat este constituţional. Cu privire la critica reglementãrii finale a art. 461 lit. d) din cod, instanţa opineazã cã aceasta este neîntemeiatã în condiţiile în care se referã la necesitatea unei noi reglementãri.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile art. 22, 34 şi 50 din Constituţie, invocate ca fiind încãlcate, nu au legãturã cu textul de lege criticat.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale în mãsura în care se aplicã în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã de norma legalã. Totodatã, apreciazã cã dispoziţiile legale respective nu înlãturã posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul cuprins: "Contestaţia contra executãrii hotãrârii penale se poate face în urmãtoarele cazuri: [...] d) când se invocã amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altã cauzã de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executãrii."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 22 privind dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sãnãtãţii şi ale art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã urmãtoarele:
Art. 461 din Codul de procedurã penalã prevede, limitativ, cazurile în care se poate face contestaţie la executare, iar art. 453 şi 455 din Codul de procedurã penalã reglementeazã cazurile de amânare şi, respectiv, de întrerupere a executãrii pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţã, şi anume: când se constatã pe baza unei expertize medico-legale cã cel condamnat suferã de o boalã care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa, iar instanţa apreciazã cã amânarea executãrii şi lãsarea în libertate nu prezintã un pericol concret pentru ordinea publicã, când o condamnatã este gravidã sau are un copil mai mic de un an sau când din cauza unor împrejurãri speciale executarea imediatã a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucreazã.
Rezultã cã textele de lege menţionate reglementeazã situaţii deosebite în care s-ar putea afla persoanele condamnate. Or, aşa cum a stabilit Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, reglementarea în mod diferit a unor situaţii diferite nu înseamnã discriminare. De asemenea, faptul cã ultima tezã a art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, şi anume "precum şi orice alt incident ivit în cursul executãrii", nu nominalizeazã motivele ce pot fi luate în seamã de cãtre instanţele de judecatã pentru admiterea contestaţiei contra executãrii hotãrârii penale nu creeazã discriminãri şi nu restrânge accesul la justiţie al persoanelor interesate. Dimpotrivã, textele de lege menţionate asigurã condamnaţilor posibilitatea de a se adresa justiţiei. De altfel, autorul excepţiei s-a şi adresat instanţei de judecatã în temeiul art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, prilej cu care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.
Susţinerile autorului excepţiei cã "în textul de lege criticat, respectiv art. 461 lit. d) din Codul de procedurã penalã, nu este expres prevãzut orice incident chiar şi de naturã medicalã", constituie aspecte legate de adoptarea legii, în conformitate cu art. 73 alin. (1) din Legea fundamentalã, iar nu de constituţionalitate.
În consecinţã, invocarea încãlcãrii art. 16 şi 21 din Constituţie privind egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie în situaţiile analizate este lipsitã de temei.
Referitor la criticile de neconstituţionalitate în raport cu prevederile art. 22, 34 şi 50 din Constituţie, Curtea constatã cã, întrucât contestaţia la executare întemeiatã pe dispoziţiile art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã vizeazã incidente ce s-ar putea ivi prin punerea în executare a hotãrârii penale, dispoziţiile constituţionale privind dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, dreptul la ocrotirea sãnãtãţii şi, respectiv, protecţia persoanelor cu handicap nu sunt incidente în cauzã.
Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie ca în prezenta cauzã. Astfel, prin deciziile nr. 77 din 8 februarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 23 februarie 2005, nr. 704 din 19 octombrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 5 decembrie 2006 şi nr. 329 din 3 aprilie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã. Cu acel prilej, a constatat cã şi acestea sunt constituţionale, fiind în concordanţã cu prevederile art. 16 şi art. 21 din Constituţie.
Soluţiile Curţii Constituţionale în cauzele respective, precum şi considerentele care au stat la baza lor îşi pãstreazã valabilitatea şi în aceastã cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Viorel Bejinaru în Dosarul nr. 7.535/109/2006 al Tribunalului Argeş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
