Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 772 din 16 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 592 alin. 2 teza intai din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 25 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bel Rom Patru" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.889/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.370D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din Camera de consiliu din 27 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.889/85/2010, Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bel Rom Patru" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect poprire asiguratorie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul a stabilit ca soluţionarea cererilor de poprire asiguratorie sã se realizeze fãrã citarea pãrţilor, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale privind dreptul la apãrare, egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi accesul liber la justiţie. Astfel, din analiza textului de lege criticat, se constatã faptul cã debitorul este privat de dreptul la apãrare, întrucât nu poate participa la procedura de soluţionare a cererii de poprire asiguratorie şi, pe cale de consecinţã, nu poate contracara pretenţiile reclamantului, prin administrarea de probe în apãrare.
În opinia autorului excepţiei, dreptul la apãrare, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil presupun instituirea unor garanţii în privinţa asigurãrii corectitudinii înfãptuirii actului de justiţie, însã textele legale criticate permit încãlcarea acestor principii esenţiale ale procesului civil, suprimând dreptul persoanei de a participa în mod efectiv la soluţionarea cauzei sale în scopul stabilirii adevãrului şi, implicit, al pronunţãrii unei hotãrâri legale şi temeinice.
Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã, întrucât procedura instituitã de art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã este o procedurã derogatorie de la dreptul comun, întemeiatã pe principiul celeritãţii. În deplin acord cu principiile constituţionale privind accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare, o atare cerere poate fi formulatã în faţa instanţelor judecãtoreşti şi, chiar dacã nu soluţioneazã fondul cauzei, finalitatea procedurii mãsurilor asiguratorii este aceea de a asigura fondul dreptului, iar încheierea datã în aceastã procedurã este supusã cãilor de atac.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Instanţa va decide de urgenţã, în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, prin încheiere executorie, fixând totodatã, dacã este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înãuntrul cãruia urmeazã sã fie depusã aceasta."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. 1 potrivit cãruia cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 alin. 1 potrivit cãruia dreptul la apãrare este garantat şi art. 124 alin. 2 conform cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii textului de lege criticat s-a pronunţat prin Decizia nr. 166 din 22 martie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005. Cu acel prilej a reţinut cã "Procedura mãsurilor asigurãtorii nu soluţioneazã fondul dreptului, ci are o finalitate subsecventã, urmãrind sã asigure valorificarea acestuia. Prin aceasta legiuitorul a urmãrit preîntâmpinarea riscului la care este expus titularul dreptului, şi anume situaţia în care, deşi dreptul i-a fost recunoscut printr-o hotãrâre definitivã sau irevocabilã, aşadar susceptibilã de punere în executare, sã se vadã pus în imposibilitatea de a-l realiza ca urmare a manoperelor dolosive ale debitorului. Aşa fiind, o asemenea procedurã este guvernatã de imperativul celeritãţii".
Date fiind raţiunile înfãţişate, Curtea a constatat cã legiuitorul a instituit în materia mãsurilor asigurãtorii, potrivit competenţei sale constituţionale, "o procedurã derogatorie de la dreptul comun, fãrã a se putea reţine însã cã procedând astfel ar aduce atingere principiului constituţional al dreptului la apãrare, asigurat prin recunoaşterea posibilitãţii exercitãrii cãii de atac a recursului împotriva încheierii de soluţionare a cererii de sechestru asigurãtor".
Deoarece nu au intervenit elemente noi, care sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bel Rom Patru" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.889/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Mihaela Senia Costinescu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
